Pagina principala / Eveniment, Stirea zilei / Naţionaliştii clujeni au mărşăluit cu torţe prin centrul Clujului

Naţionaliştii clujeni au mărşăluit cu torţe prin centrul Clujului

Aproximativ 40 de membri ai asociaţiei naţionaliste “Noua Dreaptă” au mărşaluit ieri, 14 octombrie, cu torţe şi drapele prin centrul Clujului. Marşul a fost organizat pentru a comemora victimele masacrului horthyst de la Moisei din 14 octombrie 1944, în care au fost masacraţi 39 de români şi 3 evrei de către trupele ungureşti aflate în retragere.

Manifestanţii au pornit în tăcere de la Monumentul Memorandiştilor, deplasându-se pe pietonala de pe bulevardul Eroilor până în faţa Catedralei Mitropolitane. Aici, toţi cei prezenţi s-au rugat pentru sufletele celor masacraţi, iar purtătorul de cuvânt al filialei clujene, Cristi Hainic, a ţinut un discurs celor prezenţi. Manifestaţia s-a încheiat cu un moment de reculegere, dar nu înainte ca preşedintele Fundaţiei Sarmisegetuza, Ionuţ Ţene, să expună manifestanţilor contextul istoric al evenimentelor din 1944.

Reproducem integral discursul dlui. Cristi Hainic:

Nu mai rămân multe de spus despre atrocităţile din perioada ’40-’44; ele au avut loc şi, cunoscându-le, rămânem indignaţi atunci când un criminal de război precum Albert Wass este sărbătorit în ţara pe care a prigonit-o animalic şi în care români, sânge din sângele nostru, au fost masacraţi pentru limba pe care o vorbeau.

După mai bine de jumătate de secol, facţiunile maghiare, iredentiste sau nu, refuză să-şi asume orice responsabilitate privind masacrele de la Treznea, Ip, Iara, Aita Seacă, Gheorgheni şi nu în ultimul rând Moisei. Cu un colţ al gurii, parlamentari şi deputaţi precum Kerkes Karoly şi Andras Levente propun ca statul român să-şi îndemnizeze cetăţenii asupriţi, în timp ce Asociaţia Tinerilor Maghiari (EMI) susţine eliminarea limbii române din zonele în care aceşti cetăţeni şi-au văzut familiile măcelărite. Aceasta echivalează cu a ne spune nouă, românilor: îngrijiţi-vă singuri rănile în timp ce noi vi le adâncim.

Pe această cale lansăm, deci, un apel către comunităţile maghiare de pe tot teritoriul ţării, un apel la depăşirea spiritului animalic de cotropitor şi asumarea onorabilă a istoriei. Vor fi ele capabile de aşa ceva? Pentru că noi, apăsaţi de memoria bunicilor şi stră-bunicilor masacraţi, nu vom mai suporta pentru mult timp această atitudine de tâlhar combinată cu ignoranţa proprie ipocriziei. Putem ierta numai pe cei care vor să fie iertaţi, şi nu pe cei care continuă să întoarcă cuţitul în rană. Şi chiar şi acestea fiind zise, să uităm nu vom putea niciodată, aşa cum se pare că au făcut aceste comunităţi cu atâta uşurinţă.

comentarii