“Ziua memoriei” – în memoria Holocaustului

Astăzi a fost organizată, de către Centrul Cultural Italian, “Ziua memoriei” – eveniment anual, găzduit anul acesta de Muzeul de Artă, care “are scopul de a conserva amintirea exterminării şi persecutării evreilor, dar şi păstrarea vie a memoriei a ceea ce nu vrem să se repete în istoria noastră viitoare”. La dezbaterea “Între prezent şi memorie” din cadrul manifestării au participat: Andrei Marga, Ovidiu Pecican, Liviu Zăpârţan, Ion Cristofor, Ladislau Gyemant, Michael Shafir, dar şi doi supravieţuitori ai Holocaustului. Cuvântările invitaţilor au fost urmate de un concert.

Dl. Andrei Marga a spus că Holocaustul reprezintă o perioadă tragică din istoria lumii civilizate, “o tragedie şi o crimă unică în istorie”, lucru dovedit de raţiunea istorică şi cel mai bine de istoriografia germană.

Acesta a declarat, amintind de filmul lui Mel Gibson, că “procesul lui Iisus nu poate fi imputat evreilor, deoarece a fost un proces de context”.

“Creştinismul este atât de îndatorat iudaismului, încât nu trebuie să ne întrebăm ‘Ce s-ar face creştinismul fără Iisus?’, ci ‘Ce s-ar face Bisericile creştine fără bazele împrumutate din iudaism?’ “, a afirmat dl. Marga, adăugând că cele două religii aparţin unei tulpini comune – a “căutării unei căi de salvare” şi este necesară “regăsirea osmozei originare dintre creştinism şi iudaism”.

Despre recentul conflict din Gaza, dl. profesor a declarat că “Din punctul de vedere al dreptului, Israelul – ca stat suveran, avea obligaţia de a-şi apăra cetăţenii de rachetele trase dintr-o parte sau alta”, lucru care “transformă acţiunea Israelului într-una justificată şi de aceea niciun alt stat nu a intervenit în conflict”. “Israelul e victima, deoarece trebuie să se apere tot timpul de atacuri din interior, cu bombe şi nu numai. Mass-media se concentrează din păcate mai mult asupra morţilor, pe care îi regretă toată lumea” şi tot mass-media “are o parte de vină pentru pojghiţa pusă deasupra Holocaustului”.

Organizatorii evenimentului au afirmat că în Italia, în ultimul an, “a crescut puternic antisemitismul”.

Dl. Zăpârţan a relatat o întâmplare din copilăria sa, din anii 50′, când însoţit de bunicul său a trecut “pe lângă casa lui Iţic”, iar când şi-a întrebat bunicul “Unde este Iţic?”, acesta din urmă s-a întristat, deoarece ştia că vecinul său nu se mai întoarce, deoarece fusese deportat. Bunicul d-lui profesor tocmai împrumutase nişte bani de la acest vecin, “bani care au dus la salvarea economică a familiei”.

Acesta a mai discutat despre vitalitatea popoarelor, “care în cazul evreilor poate duce la ceva incredibil”.

Dl. Ladislau Gyemant a declarat că “Astăzi mai există organizaţii teroriste finanţate de personalităţi rămase în umbră, care iau ceea ce consideram că este monopolul nostru – femei şi copii nevinovaţi ucişi în timpul Holocaustului. În Gaza s-a arătat o laşitate mare prin faptul că s-au folosit copii şi neveste drept scut de către terorişti. Nu ştim încă cine finanţează acte precum cele din Piaţa Mihai Viteazu, care m-au revoltat”.

Vorbind “din afara zidurilor universităţii”, dl. Ion Cristofor a spus că “aceasta este ziua în care trebuie să cumpărăm şase milioane de flori” şi a precizat că este de acord cu poeta care susţinea că “fiecare poet e evreu”.

Istoricul Ovidiu Pecican a citit celor prezenţi ştirea conform căreia Papa Benedict al XVI-lea a reabilitat un episcop tradiţionalist care neagă Holocaustul, şi a adăugat că “dacă lăsăm să se continue resuscitarea cu vătraiul, de către bătrâni, a focului memoriei, în scurt timp focul se va stinge şi nu se va ajunge nicăieri”.

Deşi ceilalţi participanţi la dezbatere deplângeau pierderea în timp a memoriei tragediilor istoriei, dl. Michael Shafir a prezentat “subiectivitatea” memoriei şi a spus, în privinţa conflictelor din Gaza, că “nu se rezolvă nimic dacă israelienii aleg la sfârşitul campaniei electorale partide de extremă dreaptă, care momentan sunt favorite şi care este puţin probabil să facă pace cu extremistii palestinieni”.

Marius Mureşan