Clujenii au rememorat ieri victimele ocupaţiei ungare din 1940

• publicat la: 27 August 2009

Uniunea Vatra Românească a fost ieri gazda unui simpozion menit să păstreze vie în amintirea clujenilor teroarea la care au fost supuşi cetăţenii români nevinovaţi, de către armata regală ungară – supranumită “horthysto-fascistă” în anul 1940, după semnarea Dictatului de la Viena. La evenimentul de rememorare a victimelor drumului presărat de sânge al regimului ungar, al cărui scop era să schimbe balanţa demografică înspre unguri, prin orice mijloace, toate acestea intr-o mare de oameni români, au participat: Nicolae Edroiu, preşedintele Comisiei Zonale de Heraldică, prof. dr. Gelu Neamţu, urmaşi ai victimelor atrocităţilor comise de unguri, refugiaţi sau deportaţi şi membrii Noii Drepte.

Dl. Traian Balota, preşedintele UVR filiala Cluj a declarat că în anul 1940, stadiul de slăbire a statului român era acticulat: „Toţi vecinii noştri, din toate punctele cardinale, au rupt din trupul ţării noastre aproximativ 74,14% din teritoriu şi 7 milioane de oameni, mai puţin sârbii, nu că n-ar fi vrut, dar erau în conflicte cu puterea vremii: Germania! Astăzi vom evoca raptul teritorial care ne vizează pe noi, cei aflaţi în partea aceasta a ţării”.

Despre contextul istoric

Prof. Nicolae Edroiu a prezentat contextul istoric în care s-a desfăşurat regimul de teroare ungar pe teritoriul român.

„Ne întrunim la sfârşitul lunii august în acest cadru tacit pentru a comemora nişte evenimente dureroase din istoria dureroasă a acestui teritoriu transilvan. Vara anului 1940, când urmarea unor înţelegeri mai mult sau mai puţin secrete au condus la evenimente tragice care au însemnat rapturi teritoriale. Este vorba de un dictat hotărât de marile puteri, care decideau soarta popoarelor la acea vreme, pentru a se pregăti de marea confruntare finală dintre ele: fasciştii şi sovieticii”, a precizat dl. Edroiu.

„Populaţia noastră a fost fie deportată, fie expulzată pe diferite criterii, maltratată, ucisă … Să nu uităm, să rememorăm şi să nu iertăm, la fel cum nici nouă nu ni s-a cerut iertare nici până astăzi de către Ungaria! Nu s-au deranjat să prezinte anumite vorbe de iertare a faptelor comise sub regimul Horthy. Mai mult, vedem semne de anulare a tratatului de la Trianon, o hotărâre luată în urma unor dezbateri publice, pe teren, care s-a desfăşurat în alte condiţii faţă de Dictatul de la Viena. Toată lumea din Europa recunoaşte drept pozitivă aprecierea românior faţă de minorităţile naţionale, mai ales faţă de cea ungară, cu care ne aflăm într-o mai strânsă legătură. Ungurii sunt nemultumiţi! Mereu au pretenţii în afară. După trasarea acestor graniţe au rămas pe dinafară minorităţi, precum cele ungureşti – compacte din interiorul României, care în 5 septembrie vor să-şi proclame autonomia. Ungurii sunt cei mai buni diplomaţi: au fost mereu primii sub umbrela celui mai puternic al zilei. Trebuie să rememorăm jertfa celor de atunci, să ne trezim şi să facem ca forţele române să nu se mai lase conduse de consilierii UDMR-uului”, a continuat academicianul.

Tot ce miroase a patriotism este urât

Prof. Dr. Gelu Neamţu, a adus la lumina zilei rememorări ale perioadei 1040 – 1945 din Transilvania.

„Pe teritoriul român a fost dusă o campanie de propagandă împotriva românilor, încă neegalată în Europa. României i s-a impus Dictatul de la Viena. S-a înfiinţat la Cluj un institut al naţionalităţilor, dar nu este un institut care investighează ceea ce s-a întâmplat. Noi, românii, nu avem un institut care să adune scrisori, instrumentele de tortură medievale ale ungurilor – pe care le foloseu in 1040 – 1945 … pe un petere am putea reproduce legile rasiale ale unguriolor care duceau la execuţia individuală şi în masă a românilor. Asistăm la o reînviere a propagandei revizioniste şovine a ungurilor. Sectoare întregi din viaţa politică, militară şi economică sunt în mâna unor spioni ai ţărilor străine. Tot ce miroase a patriotism este urât”, a spus profesorul Neamţu.

„Institutul de Studii Transilvane, care ne făcea imagine bună în străinatate, a fost eliminat de către distinsul Patapievici. Ca fapt divers vă spun că pe un cd aparţinând unui mare interpret de muzică populară, în loc de cântece patriotice, apare mai nou: cântece istorice”, a afirmat istoricul.

„Din primele ore ale ocupaţiei ungare, toţi ţăranii români care le-au ieşit în cale, au fost masacraţi şi măcelăriţi. Au dat foc proviziilor, au ars carţi de rugăciune … până în noiembrie a fost o ocupaţie militară, iar apoi s-au ocupat de administraţia civilă. Copiii noi – născuţi erau trecuţi în registre cu nume ungureşti, fără să se ţină cont de dorinţa părinţilor. Impozitele aplicate ţăranilor români au fost mărite de 30 – 40 de ori. Dacă nu puteau să plătească, ţăranilor li se confiscau bunuri. Din sate au fost duşi bărbaţi în Ungaria la muncă” – aceste întâmplări au fost relatate din monografiile a două sate ocupate cu forţa în 1940 de către unguri, scrise din mărturiile bătrânilor şi cuprinse în cadrul a două lucrări de licenţă.

Dl. Neamţu a primit o scrisoare de la o profesoară, în care aceasta îi relata că la secţiunea românească din şcoli se făcea la acea vreme doar o oră de limbă română, iar directorul – adus din Ungaria, îi obliga în fiecare dimineaţă, pe ea şi pe fratele ei, să umble desculţi şi în genunchi pe coridorul şcolii şi îi batea în palmă cu liniarul.

„Numeroşi fascişti maghiari au lucrat anti-democtatic, camuflati fiind de ceilalţi unguri. Maghiarii adunau date prin care să arate că românii nu sunt democrati. Formidabil, dar nu faceti confuzii, e vorba despre anul 1940 şi nu despre ce se întâmplă astăzi!”, a exclamat profesorul.

„Sintetizând în cifre, regimul de teroare a dus la 500.000 de refugiaţi, obligaţi să părăsească teritoriul românesc, 1.500 de crime făcute numai pentru că erai român, 70.000 de români încadraţi în detaşamente de muncă forţată în Ungaria, mai ales la construcţia de căi ferate, alţi 17.000 trimişi la muncă în Germania şi alte lucruri legate de desnaţionalizare. Nu a existat armată horthystă … a fost armata regală ungară. Prin această redenumire au încercat să se spele de atrocităţile comise”, a încheiat dl. Balota.

Concluziile celor care le pasă: Suntem atât de laşi…

„Suntem aşa de laşi, că nu luăm nicio poziţie în faţa lor”.

„Atâta vreme cât conducătorii noştrii sunt de paie, ei pot să facă ce vor”.

„Slovacii au avut sânge acolo unde trebuie. Marko Bela trebuia trimis înapoi acasă imediat ce a spus că ne obligă sa învăţăm limba maghiară!”

„Există 17 facultăţii la UBB pe linie maghiară. La români, concurenţa e de 4-5 de elevi pe un loc, în timp ce la liniile maghiare, concurenţa este de 1 pe loc. Toate astea, în timp cei ungurii spun că nu le acordăm drepturi.”

„Am dat faţă cu Alin Tişe, preşedintele Consiliului Judeţean, şi i-am spus: e o ofensă faţă de armata română faptul că s-a şters de pe monumentul dedicat ei, faptul că s-a jertfit pentru eliberarea românilor de sub jugul fascist ungaro- horthyst – nu de sub jugul fascist, cum scrie acum. Mi-a răspuns aşa: fă un memoriu în care să arăţi că lucrurile au stat aşa şi, apoi o să schimbăm plăcuţa”.

„Ungurii aniversează la noi mileniul de încrestinare, când ei nici măcar nu erau veniţi la noi în acele timpuri”.

Marius Mureşan