Foarte mulţi analişti politici şi ziarişti susţin că susţinerea largă din partea partidelor politice pentru Klaus Iohannis (foto) se datorează faptului că este membru al Masoneriei. Coordonarea perfectă a lui Geoană-Oprescu-Antonescu în a promova un candidat unic la funcţia de premier se datorează ordinelor primite de la Marea Lojă Naţională a Românei. De fapt, asistăm la un război între Masonerie, ce suţine opoziţia şi pe primarul Sibiului pe de o parte, şi Traian Băsescu, omul fostei Securităţi, pe de altă parte. Klaus Iohannis nu este un sfânt paraşutat din Sibiu, ci un om implicat în afaceri locale şi transnaţionale sub oblăduirea unor personalităţi puternice ale masoneriei române.

Sibiul sub Iohannis

Nicolae Nan, Ioan Berghezan, Ioan Tuşinean sunt nume intrate în rândul masoneriei sibiene. „Frăţie” despre care mai toată lumea vorbeşte cu, cel mult, „am auzit că…” a împânzit mai toate mediile de conducere ale judeţului. Mai nou, la Sibiu a pătruns puternic şi masoneria germană – Andreas Huber şi Steffan Mildner sunt două exemple de acest fel.

Primul nume apărut în urma investigaţiilor efectuate de ZIARUL de Sibiu a fost cel al liderului politic, Nicolae Nan, care pe bună dreptate şi-a însuşit titulatura de “Naş” al lumii afacerilor sibiene şi care a intrat în vizorul masonilor în perioada 1990-1991, datorită potenţialului relaţional de care dispunea. Masoneria l-a luat în colimator nu pentru persoana sa, ci pentru lanţul de legături prin alianţă pe care le-a cultivat de-a lungul timpului. Filiera oamenilor pe care acesta i-a recomandat în masonerie este una vastă şi este fundamentată pe principiul puterii. Primul a fost Dan Nanu, consilier local, pe care “Naşul” Nicu Nan l-a cununat anterior, şi care a reprezentat un argument decisiv. În această direcţie, sprijinul acordat lui Dan Nanu a venit datorită faptului că fratele său, Florin Nanu, este procuror, iar tentaculele acestuia se întind până la instituţiile centrale ale magistraturii din Bucureşti. De asemenea, o altă susţinere a fraţilor Nanu pentru masonerie a venit din partea procurorului Silaghi, care a întărit recomandarea făcută de Nan.
A doua proptea recomandată de Naşul Nan pentru masonerie este Ioan Tuşineanu de la SC Construcţii SA. A intrat în vizorul masonilor datorită faptului că a pornit de jos, de la mătură, ca simpul funcţionar în primărie, atrăgând atenţia asupra influenţei masive pe care acesta o exercita la nivelul judeţului, în cadrul afacerilor cu licitaţii. Senatorul Nicolae Neagu nu putea scăpa tentaculelor masonice, datorită faptului că, din 1990 încoace, el însuşi şi-a cultivat relaţia cu Naşul Nan prin afacerile derulate la nivelul judeţului, calul Troian fiind Metalcar SA, ale cărei afaceri au fost gestionate de acesta direct până în anul 2004 şi apoi din umbră, după ce acesta a devenit parlamentar de Sibiu. De menţionat faptul că senatorul Neagu a fost acceptat în ultimul val masonic de la Sibiu.

Masoneria politică

Conexiunile masoneriei sibiene cuprind însă şi membrii ai fostului partid de guvernământ – Ioan Cindrea, omnipotentul politician al PSD, a ajuns în vizorul masoneriei încă din vremea în care organizaţia judeţeană a acestui partid era condusă de controversatul Francisc Tobă, care a avut un rol aparte în timpul evenimentelor din decembrie 1989, de la Sibiu. După momentul postrevoluţionar, începătorul Ioan Cindrea în ale politicii nu s-a expus în primul plan al politicii sibiene, ci a ştiut să stea în umbra lui Tobă, dar având totuşi abilitatea de a-şi dezvolta relaţii la Bucureşti în cadrul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale. Acesta a fost momentul culminant al carierei politice a lui Ioan Cindrea care a atras atanţia liderilor masonici actuali, fiind catalogat dreptul unul dintre cei care au ajuns să stăpânească şi să folosească arsenalul de semne şi ritualuri masonice în cadrul întâlnirilor. Constantin Morar, fost preşedinte al Consililui Judeţean Sibiu a ajuns ţinta masonilor datorită faptului că era caracterizat un fidel susţinător al principiilor masonice, printre care dirijarea intereselor judeţului către aceste cauze masonice – atragerea investitorilor din străinătate, investiţii în domenii preferenţiale care să aducă profit imediat – au constituit punctul major.

Galeria procurorilor

Un alt nume impus în galeria masonilor locali este Ioan Beghezan, procuror-inspector în cadrul Curţii de Apel Alba. În perioada în care acesta a ajuns în atenţia masonilor, Ioan Beghezan îşi căpătase deja reputaţia unui om care şi-a demonstrat capabilitatea de a-şi întinde tentaculele până la instituţiile decizionale de la Bucureşti, printre care cele cu puterea cea mai mare erau: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi chiar instituţia Procurorului General al României. Aceleaşi relaţii de rudenie prin alianţă s-au făcut cunoscute şi în cazul procurorului Ioan Beghezan în cadrul masoneriei, acesta recomandându-l pe procurorul Mănicuţ, originar din Poiana Sibiului, datorită potenţialului financiar pe care îl avea acesta. La rândul lui, procurorul Mânicuţ se află în relaţii apropiate cu Ioan Ghişe, actualul proprietar al lanţului de afaceri Ana Oil, care şi-a întins plapuma afacerilor peste zone importante de afaceri din Sibiu şi Mureş. Element notabil, procurorul Berghezan este naşul procurorului Mănicuţ, ca şi în cazul lui Nan, relaţia de rudenie prin alianţă având o pondere importantă pentru segmentul masonic.

Filiera germană

După instalarea primarului sas Klaus Johannis la cârmuirea oraşului Sibiu, masoneria germană a devenit tot mai virulentă, găsind în persoana primarului o adevărată coloana a V-a pentru promovarea intereselor de dominare şi control. Primarul Johannis a fost sprijinit în activitatea sa de lideri şi afacerişti de marcă din Sibiu, care au căpătat poziţii importante pe harta puterii fiind catalogaţi drept principalii “sateliţi” ai Clubului Economic German. Printre aceştia au apărut în centru atenţiei masonilor şi Steffan Mildner, coordonatorul biroului de consultanţă româno-germană GTZ din Sibiu, al cărui nume a fost conectat la ramificaţiile afacerii retrocedărilor din centrul istoric al Sibiului către Consistoriul Evanghelic German. Motivaţia masonică a acestui gest o reprezintă faptul că de numele GTZ se află legat importanţi finanţatori care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Ministerului Federal de Interne German, în interiorul căruia activează importanţi lideri masonici în frunte cu Otto Schilly.
Alături de acesta pe harta puterii masonice sibiene şi-a făcut încet loc Steffan Johannes Max Braune, numărul doi în cadrul Alianţei PNL-PD Sibiu şi aflat în structura de conducere a Clubului Economic German. A fost propulsat în prim plan ca urmare a finanţărilor masive acordate actualei puteri sibiene, prin verigile afacerii Titan Trade, precum şi prin influenţarea unor centre locale de putere, precum Consiliul Local, în presoana Otiliei Man.
Cel mai recent membru al filierei germane îl constituie Andreas Huber, care „păstoreşte” afacerile reprezentanţei germane Opel la Sibiu, şi pe care Johannis l-a cununat în cursul lunii august, creându-i pârtie pentru a accede în cercul de elită al Clubului Economic German.

Andănuţ, cap de pod

Paradoxal este faptul că cel care a netezit terenul pentru proliferarea masonilor germani mai sus menţionaţi în Sibiu nu este de origine germanică, ci este un român – numele său: Crin Andănuţ, de profesie economist. Încrengăturile propulsării lui Crin Andănuţ ca şi capăt de pod al masoneriei de sorginte germanică se regăseşte în anul 1993. Pe atunci cel în cauză era şef de cabinat la Fundaţia Româno-Germană şi avea în vizor ca în funcţia de director al instituţiei mai sus menţionate să fie promovat un om care să facă jocurile masoneriei. Specuând o presupusă relaţie de concubinaj între directorul fundaţiei din acel moment şi secretară acestuia, Crin Andănuţ s-a trezit peste noapte în funcţia supremă de decizia a fundaţiei mai sus menţionate. Pe această cale, şi-a câştigat încrederea masonilor şi a dat frâu liber pătrunderii în Sibiu a masoneriei germane, făcând intervenţii ca, prin influenţa sa, pionul german GTZ să aibă sediul în buricul oraşului, pe strada Avram Iancu. Întâlnirile masonilor germani au ajuns astfel să aibă loc la ceas de taină în crama Mildcosib, care aparţine aceluiaşi Steffan Mildner de la GTZ şi în cadrul căreia îşi expun ideile de sorginte masonică persoane precum: Klaus Johannis şi arhitectul şef Szabolts Guttmann. Acesta din urmă a ajuns să atragă atenţia masonilor ca urmare a faptului că soţia sa, având o funcţie ascunsă în cadrul firmei Arhigraf, care aparţine arhitectului Valeriu Grigorov, a ajuns să aibă în anul 2004, un profit de peste 1 miliard de lei. Anterior, Mildner a ţinut să precizeze destinaţia clară a afacerii Mildcosib. „Societatea MILDCOSIB este afacerea mea personală care nu are nici o legătură cu proiectul GTZ. Este vorba de o societate cu profil vinicol, iar orice profit obţinut din aceasta este folosit pentru derularea unor proiecte sociale.Milcosib nu are nici un rol comercial în proiectul GTZ. Pentru o perioadă scurtă de timp de circa doi ani a existat o implicare a Mildcosib pentru proiectul privind contractatele manageriale cu experţi locali. Acesta a fost un sprijin total ne-economic astfel încât sumele plătite au fost una câte una rambursate către GTZ. Nu a existat nici un cent de profit. Cu alte cuvinte nu am un al doilea venit rezultat din derularea afacerilor MILDCOSIB“.

Ţintele masonice

„Organigrama“ de funcţionare a masoneriei reprezintă un aspect ascuns ochiului public, asupra căruia vom insista în cele ce urmează. Structura de putere a masonilor se bazează pe ranguri ierarhizate, în care membrul situat la un anumit nivel ierarhic nu-şi cunoaşte decât şeful de pe nivelul imediat superior, în genere acesta fiind cel care l-a recomandat şi susţinut pentru a accede în masonerie. Înainte de a fi propulsat în structurile masonice, persoana respectivă se află în studiu pe o durată de cel puţin trei ani, timp în care sunt testate o serie de calităţi precum: potenţialul de putere al relaţiilor la vârf pe care le deţine, influenţarea deciziilor la nivel înalt prin funcţia pe care o are. Alături de acestea, sunt vizat şi anumite tare de personalitate, fiind luate în colimator persoanele avide de putere, dornice de funcţii şi poziţii sociale de conducere. După cei trei ani de supervizare a ucenicului,“protectorul” lansează verigii imediat superior propunerea de a accede în rândurile masoneriei, după care depune un jurământ de credinţă care să ateste în esenţă obedienţa faţă de principiile organizaţiei.

Monitorizaţi din plin

Activitatea masonică la nivel global a ajuns să fie monitorizată de capii serviciilor secrete. În perioada în care Radu Timofte, actualul director al SRI, deţinea funcţia de vicepreşedinte al comisiei de apărare al Senatului, acesta a supervizat activitatea grupărilor masonice. De pe aceste poziţii, a dezvăluit că „masoneria îşi propune să influenţeze şi să controleze principalele instituţii de decizie naţionale şi internaţionale. Se vorbeşte tot mai des şi se scrie tot mai mult de faptul că această organizaţie are ca scop şi adesea chiar reuşeşte să deţină controlul în domeniu economic, politic, cultural şi mai nou militar. Nu cred că se ştie prea mult despre masonerie, aceasta fiind o organizaţie destul de complexă despre care nici măcar membrii supuşi nu ştiu acest lucru. Dacă se ştie câte ceva, se ştie din ceea ce s-a deconspirat până acum prin publicarea unor documente secrete (protocoale, scrisori). Aceste documente au fost receptate negativ de liderii masonici, deoarece ar fi fost de preferat ca cei care au vorbit să nu încalce jurământul, iar activităţile secrete să nu fie cunoscute decât de un grup foarte restrâns. Celorlalţi mai mici nu le sunt prezentate adevăratele intenţii ale masoneriei, acestea fiind simple unelte care doar cred sau îşi imaginează că ştiu câte ceva“.

Sloganuri masonice

„Prin haos la ordine“
„Politica şi morala nu trebuie să aibă nimic comun“
„Dreptul constră în forţă”
„Toţi pentru unul şi unul pentru toţi”
„Scopul masonic îşi justifică întotdeauna mijloacele”
„Dreptul trebuie să fie al celui mai tare”
„Mulţimea este oarbă şi de aceea poate fi atât de uşor manipulată”
„Libertatea este o idee himerică”
„Oamenii politici sunt nişte păpuşi de paie în mâinile maeştrilor”
„Nevoia pâinii zilnice îi dresează gradat pe oameni“

Controlul „de cadavru”

Scopul vizat de liderii masonici locali este unul singular şi poate fi sintetizat sub formula dominaţiei şi controlului „de cadavru” al centrelor decizionale, care s-au impus în domeniile menţionate. Arsenalul masonic utilizat este diversificat, de la relaţiile de rudenie prin alianţă şi până la încrengăturile conexiunilor de comandă şi control al instituţiilor care vizează subordonarea nucleelor de putere ale acestora. În colimator se află afacerişti notorii, politicieni de marcă şi justiţiabili care deţin pârghile deciziei.

Declaraţie de mason

„Societatetea MILDCOSIB este afacerea mea personală care nu are nici o legătură cu proiectul GTZ. Este vorba de o societate cu profil vinicol, iar orice profit obţinut din aceasta este folosit pentru derularea unor proiecte sociale.Milcosib nu are nici un rol comercial în proiectul GTZ. Pentru o perioadă scurtă de timp de circa doi ani a existat o implicare a Mildcosib pentru proiectul privind contractatele manageriale cu experţi locali. Acesta a fost un sprijin total ne-economic astfel încât sumele plătite au fost una câte una rambursate către GTZ. Nu a existat nici un cent de profit. Cu alte cuvinte nu am un al doilea venit rezultat din derularea afacerilor MILDCOSIB“, Steffan Mildner, coorodonatorul german al GTZ.

Fondatorul  cluburile Lions Sibiu

Primarul Klaus Johannis face el insusi parte din clubul Lions Sibiu si a fost chiar presedintele acestuia, intre anii 2004-2005. Din cele doua cluburi sibiene mai fac parte omul de afaceri Ilie Vonica, directorul DSP Ioan Manitiu, deputatul Mircea Cazan si sotia sa, Adriana, fostul rector al ULBS, Dumitru Ciocoi Pop, medicul pediatru Mihai Neamtu, patronul societatii Geiger – care a castigat multe dintre contractele cu primaria Sibiu – Gheorghe Geiger, fostul prefect Ilie Mitea, dar si actualul prefect, Constantin Trihenea, presedintele Consiliului Judetean, Martin Bottesch si multi alti oameni cu influenta in Sibiu.

Francmasoneria română îşi retrage sprijinul acordat actualei puteri

Membrii Marii Loji Naţionale a României susţin că de acum înainte vor promova doar valorile, interesele naţionale şi libertăţile românilor. Deşi în urmă cu opt ani, susţin francmasonii, s-au alăturat instituţiilor statului pentru a lupta împotriva corupţiei, au observat că de fapt, hoţia şi haosul s-au instaurat în aceste instituţii. Declaraţia a fost făcută de Viorel Danacu, Marele Maestru al Marii Loji Naţionale a României, la ceremonia de deschidere a noului an masonic, la care au participat toţi fraţii acestui rit.

Să fie Klaus Ioahannis candidatul Masoneriei la funcţia de premier?

Marius Sălăjean