După ce mentorul său a scuipat peste osemintele unui erou anticomunist, Emil Boc limitează plafonul despăgubirilor pentru deţinuţii politici

• publicat la: 30 June 2010

Dragoş Ciupercescu, un fost angajat al MApN care a rănit în urmă cu 8 ani trei elevi cu bombă artizanală aruncată în curtea liceului bucureştean Jean Monet a primit 18.000 de euro despăgubiri, în urma unei decizii a CEDO, pentru relele tratamente la care a fost supus în timpul detenţiei. Interlopul Nutu Camataru, potrivit propriilor declaraţii, ar fi obtinut daune morale in valoare de 3.200 de euro, tot în urma unei decizii a CEDO. Şi nu îl ultimul rând, Stelian Ogică, vedeta OTV, a fost despăgubit de aceeaşi instituţie cu 8000 de euro, din cauza condiţiilor de detenţie. Iar în anul 2010, când Teofil Purcel, profesorul de generală şi mentorul prim-ministrului Emil Boc scuipă fără neruşinare pe osemintele eroului anticomunist Teodor Şuşman, Guvernul României, condus de acelaşi pupil al lui Teofil “Răchiţeanu” Purcel, intenţionează să limiteze, prin ordonanţă de urgenţă, la 10.000 de euro despăgubirile pe care instanţele judecătoreşti le pot acorda unui deţinut politic din perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.

Potrivit unui proiect de OUG publicat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP), prejudiciul moral suferit prin condamnare va fi în cuantum de până la “10.000 de euro pentru persoana care a suferit condamnarea cu caracter politic în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, 5.000 de euro pentru soţul/soţia şi descendenţii de gradul I şi 2.500 de euro pentru descendenţii de gradul al II-lea”, transmite Mediafax.

Nota de fundamentare a proiectului de OUG menţionează că, din informaţiile Ministerului Finanţelor Publice în niciunul dintre dosarele având ca obiect cereri formulate în temeiul Legii nr.221/2009 nu au fost pronunţate hotărâri judecătoreşti irevocabile. Precizarea are rolul de a împiedica atacarea viitoarei prevederi ca fiind discriminatoare.

Pe de altă parte, în proiectul de ordonanţă se precizează că modificările “se aplică proceselor şi cererilor pentru a căror soluţionare nu a fost pronunţată o hotărâre judecătorească definitivă până
la data intrării în vigoare a prezenei orodonanţe de urgenţă”. Prin această exprimare, MFP asumă implicit că pot exista foşti deţinuţi politici care să obţină daune prin decizii irevocabile în cuantum mai mare de 10.000 de euro.

De altfel, Tribunalul Bucureşti a decis în 11 iunie să acorde, în baza Legii 221/2009, daune morale de 500.000 de euro fostului preşedinte al PNŢCD Ion Diaconescu pentru suferinţele sale din perioada comunistă şi a constatat caracterul politic al condamnărilor din perioada regimului comunist.

Diaconescu a solicitat în instanţă să fie despăgubit cu 18 milioane de euro pentru condamnările şi suferinţele din timpul regimului comunist.

Un avocat clujean a câştigat în instanţă 50.000 de euro pentru fiica unui deţinut politic

Cei care au avut “neşansa” de a supravieţui sistemului concentraţionar comunist au trebuit să aştepte 20 de ani pentru primirea unor despăgubiri din partea statului român. La Cluj-Napoca, în premieră pe ţară, avocatul Florin Cristea a reuşit să obţină în instanţă despăgubiri de de 50.000 de euro pentru fiica fostului deţinut politic Teodor Urs, în contul suferinţelor îndurate de tatăl său în puşcăriile comuniste. Acesta a fost condamnat de comunişti la şapte ani de muncă silnică şi patru ani degradare civică pentru sprijinirea grupului de partizani condus de Leon Şuşman.

Cât ar fi primit, pentru o zi de detenţie, Corneliu Coposu? Dar Ion Gavrilă Ogoranu?

Potrivit intenţiei Guvernului, se poate calcula “cât costă” fiecare zi de detenţie pentru cei care au înfundat puşcăriile comuniste pentru simplul fapt că nu împărtăşeau ideile ateiste şi inumane ale regimului impus de bolşevici.

Fostul preşedinte al Partidului Naţional Ţărănesc, Corneliu Coposu, a făcut 17 ani de detenţie în timpul regimului comunist, între 1947 şi 1964. Potrivit acestei ordonanţe de urgenţă, Corneliu Coposu ar fi putut fi despăgubit cu maxim 588 de euro pe an, adică cu maxim 1,6 euro pe zi.

La fel este şi cazul poetului temniţelor, Radu Gyr, care a făcut 16 ani de puşcărie politică, în timpul regimului comunist, la care s-ar putea adăuga încă doi ani, în timpul dictaturii lui Carol al II-lea şi a Mareşalului Antonescu. Ziua de detenţie a poetului Radu Gyr “ar costa” un pic mai mult, adică 1,71 euro.

Ceva mai bine plasaţi în balanţa de cheltuieli de austeritate a guvernului Emil Boc stau Constantin Noica şi Nicoale Steinhardt, care au făcut “doar” 6 ani de închisoare, între 1958 şi 1964, plus încă 9 ani de domiciliu obligatoriu, între 1949 şi 1958, pentru marele filozof Noica. Cei doi filozofi ar fi putut primit uriaşa sumă de 4,5 euro despăgubire pe zi.

Dar să nu îl uităm pe legendarul Ion Gavrilă Ogoranu, liderul incontestabil al rezistenţei armate anticomuniste din Făgăraş, primul român care a stabilit un parteneriat oficial cu NATO, între 1951 şi 1954, capturat doar în 1976 şi scăpat de execuţie prin intervenţia directă a preşedintelui SUA, Nixon. Cei 29 de ani de activitate anticomunistă în munţi ai lui Gavrilă Ogoranu, alături de alţi 14 ani de domiciliu forţat, însumează 43 de ani de lipsire de drepturi din partea regimului comunist. Adică, potrivit guvernului Emil Boc, 0.6 euro pe zi, echivalentul a 2 (doi) lei.

George Bara