Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, afirmă că prezenţa în România a unor organizaţii precum Garda Maghiară sau Garda Secuiască nu trebuie acceptată, iar instituţiile statului care au competenţe în acest domeniu ar trebui să îşi facă datoria.

Ministrul de Externe a declarat, miercuri, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului, că instituţiile statului au la dispoziţie o ordonanţă din 2002 în baza căreia pot fi sancţionate partidele şi mişcările extremiste cu caracter fascist şi că există şi interdicţii care se pot aplica în România persoanelor care promovează extremismul.

„Am spus foarte clar care este baza legislativă pentru o evaluare judiciară a ceea ce s-a întâmplat (referire la declaraţiile preşedintelui Jobbik, Vona Gabor – n.r.), care este o ordonanţă din 2002, care sancţionează partidele, mişcările extremiste cu caracter fascist, toate contribuţiile la acest gen şi există şi interdicţii care pot fi aplicate şi persoanelor şi organizaţiilor şi activităţilor. Pentru că prezenţa unor activităţi, organizaţii de gen Garda Maghiară, Garda Secuiască pe teritoriul României este o chestiune care nu este acceptată nici în Ungaria şi nu trebuie acceptată nici în România, iar instituţiile statului care au competenţe în acest domeniu, în opinia ministrului de Externe, ar trebui să-şi facă datoria”, a declarat Corlăţean.

El a afirmat că România este un model în Europa în ceea ce priveşte respectarea drepturilor minorităţilor, aşa cum puţine state o fac.

„România, astăzi – şi nu este o afirmaţie retorică -, a stabilit un standard pe care puţine state europene îl au. Legislativ, instituţional, bugetar, drepturile de prezervare a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale din România sunt protejate la standarde superioare standardului european”, a spus Corlăţean.

În opinia sa, o responsabilitate în acest sens revine UDMR care, chiar dacă o face în discursuri mai moderate, promovează autonomia pe criterii etnice.

„Este interesul nostru să putem face pentru toţi cetăţenii români, să facem ceea ce avem de făcut în Harghita şi Covasna, dar în acelaşi timp este o responsabilitate a partidului cu cea mai mare reprezentativitate, legitimitate, a comunităţii maghiare din România, este o chestiune care revine şi UDMR. Şi UDMR, la un moment dat, în opinia mea, va trebui să aibă o reflecţie internă să vadă dacă merită să continue această politică pe care o promovează – mult mai moderat, e adevărat, decât alţii – şi care conţine şi aceste elemente de autonomie. Aceasta este direcţia României şi a cetăţenilor români în anii care urmează sau vorbim de necesitatea unei mai bune integrări şi atunci şi UDMR poate va reflecta mai serios dacă merită să rămână în această paradigmă sau să ţină cont de realităţile europene ale României de astăzi”, a spus Titus Corlăţean.

El a afirmat că trebuie făcută o distincţie clară între minoritatea maghiară în ansamblu şi vocile unor lideri politici maghiari „extremişti”, atât din România, cât şi din Ungaria.

Corlăţean a fost întrebat cum comentează solicitarea europarlamentarului Laszlo Tokes privind un „protectorat” al Ungariei asupra Transilvaniei.

„Făcând această distincţie, să spunem foarte clar că aceste aberaţii cu aşa-zise protectorate – şi am spus în timpul întâlnirii – că ideile astea cu protectorate, cu tot felul de alte lucruri Europa le-a mai auzit în perioada de ascensiune a nazismului. Nu există motivaţii nici pentru aşa-numita autonomie pe criterii etnice, nici pentru aberaţiile legate de protectorate. Ceea ce este şi mai grav este că aceste voci înfierbântate, la un număr de ani de la aderarea României şi a statelor central-europene la UE, aduc din nou în discuţie teze revizioniste. Şi lucrurile astea trebuie spuse foarte clar, nu cu o retorică aşa-zis isterică, cum spun vecinii de la Budapesta, ci foarte clar, afirmate răspicat, pentru că Europa democratică respinge astfel de teze, respinge aceste tentaţii”, a conchis Titus Corlăţean.

La lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului este prezent şi ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Cristian David, care participă la o dezbatere pe tema „Afirmarea culturii şi identităţii româneşti în medii multietnice şi pluriconfesionale” şi va răspunde întrebărilor reprezentanţilor comunităţilor româneşti din afara frontierelor ţării.

Sursa:Mediafax