Bancherii nu au găsit luna trecută suficiente lichidităţi în conturile companiilor pentru a deconta biletele la ordin şi cecuri în valoare de 1,13 miliarde de lei (250 mil. euro), sumele refuzate la plată fiind cu 75% mai mari decât în iulie 2012 în condiţiile în care creşterea economică întârzie să se reflecte şi în îmbunătăţirea lichidităţilor companiilor.

Sumele refuzate la plată s-au ridicat la 5,9 miliarde de lei în primele şapte luni, un maxim istoric pentru această perioadă a anului. Anul acesta au fost două luni – mai şi iulie – cu volume de plăţi refuzate peste un miliard de lei, lichidităţile companiilor deteriorându-se în ciuda creşterii economice de 1,7% din primul semestru şi a perspectivelor pozitive pe întreg anul.

„Estimările optimiste privind creşterea economică din 2013 se bazează pe contribuţia agriculturii şi a exporturilor, ceea ce arată că firmele care se adresează pieţei interne continuă să aibă dificultăţi. Comerţul cu amănuntul şi lucările de construcţii au scăzut anul acesta. Probabil că în aceste sectoare se simt şi cele mai mari presiuni asupra lichidităţii firmelor private“, comentează Eugen Sinca, analist-şef al BCR.

Majoritatea prognozelor indică o creştere economică de peste 2% anul acesta, iar cele mai optimiste estimări tind chiar spre un avans de 3%. Condiţiile de lichiditate rămân însă volatile, în condiţiile în care nu toate segmentele reu­şesc să genereze creştere. De exemplu, consumul privat a scăzut cu un procent în prima jumătate a anului, iar construcţiile s-au restrâns cu 7%.

„Se observă un grad ridicat de eterogenitate între sectoarele economiei. Creşterea economică este generată în principal de sectoare cu o volatilitate crescută precum agricultura sau exporturile. Din acest motiv, îmbunătăţirea condiţiilor de lichiditate pentru companii este mai lentă decât ar sugera creşterea economiei“, apreciază Mihai Pătrulescu, senior economist în cadrul UniCredit Ţiriac Bank.

Sumele refuzate la plată scăzuseră la un minim al ultimului an, de 550 milioane de lei, după un vârf istoric de 1,2 miliarde de lei în luna mai. Iulie este a treia lună din ultimul an când refuzurile la plată depă­şesc pragul de un miliard de lei. Acest nivel mai fusese depăşit şi în octombrie anul trecut. Istoric, mai fuseseră înregistrate doar două luni cu un volum al sumelor refuzate la plată mai mari de un miliard de lei – octombrie 2009 şi martie 2010.

Situaţia lichidităţilor se îmbunătăţise în 2011 pe fondul revigorării temporare a economiei, dar presiunile au revenit anul trecut, iar sumele refuzate la plată au scăzut cu o treime faţă de 2010, până la 6,3 miliarde de lei. Anul trecut, băncile au refuzat însă decontarea de cecuri, bilete la ordin şi cambii de 8,6 miliarde de lei (1,9 mld. euro), în creştere cu 36%. Practic, după primele şapte luni din anul acesta volumul sumelor refuzate la plată se ridică aproape de nivelul înregistrat pe tot parcursul lui 2011.

„Creşterea investiţiilor publice în infrastructură finanţate prin fonduri europene şi intensificarea creditării în lei pot conduce la îmbunătăţirea lichidităţii în economie. România are nevoie de o creştere economică de 3-4% pe an, distribuită cât mai echilibrat între componenta de cerere internă şi cea de cerere externă, pentru a vorbi de o creştere vizibilă a afacerilor firmelor private şi o îmbunătăţire a situaţiei de pe piaţa muncii“, consideră Eugen Sinca.

Investiţiile în infrastructură nu dau semne de revenire, la rectificarea bugetară din luna iulie fiind alocate chiar mai puţine fonduri pentru astfel de proiecte decât era prevăzut anterior. Pe de altă parte, gradul de absorbţie a fondurilor europene rămâne scăzut. Statul a avut cheltuieli de capital (care includ şi cheltuielile cu proiectele de infrastructură) de 7,1 miliarde de lei în primul semestru, cu 10% sub nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut. Situaţia s-a înrăutăţit în iunie, când cheltuielile de capital au înregistrat un minus de 18% faţă de iunie 2012.

Totodată, nivelul lichidităţii din piaţă este influenţat şi de arieratele statului către firmele private, care se ridică la câteva miliarde de lei. „Acumularea unor restanţe de plată de către stat duce la formarea unor blocaje secvenţiale de lichiditate pentru com­panii. Astfel, eli­minarea arieratelor este o măsură esen­ţia­lă pentru a îmbunătăţi condiţiile generale de lichiditate din economie“, comentează Mihai Pătrulescu.

Eugen Sinca, analist-şef al BCR: Estimările optimiste privind creşterea economică se bazează pe contribuţia agriculturii şi a exporturilor, ceea ce arată că firmele care se adresează pieţei interne continuă să aibă dificultăţi. Probabil că în aceste sectoare se simt şi cele mai mari presiuni asupra lichidităţii.

Un număr de 4.600 de titlulari de cont au generat incidente la plată în luna iulie, un maxim al ultimelor trei luni, în timp ce numărul refuzurilor la plată a urcat la maximul ultimei jumătăţi de an, în iulie fiind înregistrate 14.800 de incidente. Valoarea medie a unui incident la plată a ajuns la 76.000 de lei în luna iulie, fiind aproape dublă faţă de aceeaşi lună din 2012, ceea ce indică probleme în creştere cu lichidităţile pentru companiile mari.

Pe de altă parte, oficialii BNR au arătat că în ultimii ani problemele au fost accentuate şi de valul de litigii în instanţă, care au dus la poprirea conturilor pentru multe companii, băncile neputând astfel să facă plăţile chiar dacă ar fi existat lichidităţile necesare.

Mihai Pătrulescu, senior economist al UniCredit Ţiriac: Acumularea unor restanţe de plată de către stat duce la formarea unor blocaje secvenţiale de lichiditate pentru companii. Astfel, eliminarea arieratelor este o măsură esenţială pentru a îmbunătăţi condiţiile generale de lichiditate din economie.

În cazul tranzacţiilor cu mărfuri dintre companii se fac rareori plăţi în numerar, cumpărătorii emiţând în schimb bilete la ordin prin care se angajează să efectueze plata la o dată ulterioară (cuprinsă în general între câteva săptămâni şi trei luni). Deţinătorul biletului se prezintă la bancă la data scadenţei şi primeşte banii pe care banca îi ia din contul emitentului.

Vârful sumelor refuzate la plată fusese atins în 2009 şi 2010, când băncile nu au găsit suficiente lichidităţi în contul clienţilor pentru a onora plăţi în valoare de 8,5 şi respectiv 8,8 miliarde de lei. Economia s-a contractat cu 6,6% şi respectiv 1,6% în 2009 şi 2010.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 21.08.2013.