Leul s-a ţinut bine în 2013 şi s-a apreciat în raport cu principalele valute internaţionale, cu excepţia monedei unice europene, în timp ce monedele ţărilor emergente continuă căderea liberă.

Leul a câştigat teren în 2013, apreciindu-se faţă de principalele valute în timp ce mon­edele din Ame­rica Latină sau Asia sunt afectate puternic de retragerea fluxurilor de capital ale investitorilor străini.

Şi monedele din regiune încep să simtă presiunea retragerilor capitalurilor, dar ana­liştii anticipează că România ar putea să atragă în perioada următoare o parte din investiţiile de portofoliu care se retrag din marile economii emergente, ceea ce ar determina aprecierea în continuare a leului.

„Este posibil ca o parte din investiţiile de portofoliu care se retrag din Asia şi America Latină să fie direcţionate către România dacă vom oferi o imagine de stabilitate investitorilor. Vânzarea unor pachete minoritare de acţiuni ale companiilor energetice pe Bursa din Bu­cureşti, posibile emisiuni de obliga­ţi­uni corporative în lei şi noi emisiuni de euro­obli­gaţiuni ale Guvernului român pot avea succes în lunile următoare“, afirmă Eu­gen Sinca, analistul-şef al BCR.

Valutele din marile economii emergente sunt în cădere liberă, înregistrând scăderi de până la 20% de la începutul anului, în urma exodului masiv al capitalului, după ce banca centrală americană (Fed) a indicat că „închide robinetul“ lichidităţii. Până acum Fed a încercat să stimuleze creşterea celei mai mari economii a lumii prin sute de miliarde de dolari injectate pe pieţe.

Intensificarea turbulenţelor de pe pieţele emergente a transmis lira turcească şi rupia indiană la minime record.

Leul s-a apreciat în acest an în raport cu principalele valute regionale şi internaţionale, în timp ce faţă de euro a înregistrat o uşoară depreciere de 0,5%.

Comparativ cu dolarul american, aprecierea leului este de 1,1%, faţă de lira sterlină câştigul monedei naţionale a fost de aproape 5%, în timp ce în raport cu francul elveţian leul s-a apreciat cu 1,5%.

Majoritatea analiştilor anticipează până la sfârşitul anului o apreciere a leului în raport cu euro, cele mai recente prognoze pentru paritatea leu/euro indicând un curs de schimb de 4,4 lei/euro.

AnaliŞtii financiari nu exclud, totuşi, derapaje prin care cursul de schimb să testeze niveluri mai ridicate având în vedere modificările de politică monetară în SUA, precum şi volatilitatea fluxurilor de capital la nivel inter­na­ţio­nal.

Cursul de schimb rămâne un subiect delicat pentru români, având în vedere că peste 60% din împrumuturile contractate de populaţie şi companii sunt în euro.

În primele opt luni ale anului, evoluţia cursu­­lui de schimb a fost influenţată de factori fun­damentali, precum ajustarea balanţei contului curent, factori conjuncturali – includerea Ro­­mâ­­­niei în indicii internaţionali de titluri de stat -, dar şi de factori de piaţă, respectiv apetitul pentru risc al investitorilor străini, spune Mihai Pătrulescu, senior economist la UniCre­dit Ţiriac Bank.

La începutul anului, JP Morgan a venit cu un anunţ-surpriză privind includerea titlurilor de stat în lei emise de statul român într-un indice al pieţelor emergente, după o decizie similară de la sfârşitul anului trecut a britanicilor de la Barclays, ceea ce a făcut să crească vizibilitatea României pe pieţele externe şi interesul investitorilor străini pentru activele în lei, dar a creat şi anumite vulnerabilităţi. Titlurile româneşti au fost incluse în indicele JP Morgan la începutul lunii martie.

Numărul investitorilor străini care au cumpărat titluri de stat româneşti a crescut puternic în acest an. Aproape 7 mld. euro au intrat în România până la nivelul lunii mai sub forma plasamentelor în titluri de stat în lei şi euro emise pe piaţa locală de Ministerul Finanţelor, potrivit datelor Trezoreriei, volumul fiind mai mult decât dublu faţă de cel înregistrat la sfârşitul lui 2012. Străinii au ajuns să deţină aproape 28% din portofoliul total de titluri în lei şi euro.

Creşterea ponderii investiţiilor de portofoliu în contul de capital şi financiar a fost o modificare cu impact fundamental asupra structurii pieţei valutare. „Diversificarea surselor de capital străin a ajutat corelarea evoluţiei leului cu cea a monedelor din regiunea Europa Centrală şi de Est. În acelaşi timp, ponderea ridicată a investiţiilor de portofoliu a dus la o creştere a volatilităţii fluxurilor de capital. Această caracteristică a fost evidentă în luna iunie, atunci când investitorii au început să încorporeze impactul unei reduceri a programului de stimul monetar în SUA (quantitative easing)“, mai spune Pătrulescu.

În acest an România a revenit pe excedent de cont curent pentru prima dată din 1990. Contul curent al balanţei de plăţi a reuşit să rămână în primul semestru pe excedent, în sumă de 695 mil. euro, în contrast cu deficitul de 2,8 mld. de euro din aceeaşi perioadă din 2012.

Leul a înregistrat o anumită reacţie negativă în vară, dar oricum evoluţia sa a fost mult mai bună faţă de evoluţiile unor monede din America Latină sau Asia, puternic afectate de inversarea fluxurilor de capital, aminteşte Sinca.

Acest lucru este explicabil având în vedere că România nu a fost un beneficiar major al fluxurilor private de capital în urma politicii de relaxare cantitativă a Fed din 2009ñ2012. „Ţări precum India, Brazilia, Indonezia şi-au accentuat dependenţa de fluxurile externe de capital şi au reuşit să menţină creşteri economice înalte după 2009. Nu putem spune acelaşi lucru si despre România, care în ultimii ani şi-a ajustat deficitul de cont curent şi cel bugetar cu costul unei creşteri economice reduse“, în opinia analistului-şef al BCR.

Cursul de schimb al leului faţă de alte valute în afara euro este calculat prin cross, deci depinde atât de evoluţia leului faţă de euro, cât şi de evoluţia euro în raport cu celelalte valute. Euro s-a apreciat uşor faţă de celelalte monede principale, fiind ajutat atât de îmbunătăţirea treptată a economiei din zona unică, cât şi de factori conjuncturali, precum diversele programe de relaxare a condiţiilor monetare, susţine analistul UniCredit Ţiriac.

„Performanţa relativ bună a leului din ultima perioadă pare să fie produsul reducerii dependenţei de capitaluri străine. Potenţiala retragere a investiţiilor de portofoliu pe fondul normalizării politicii monetare din SUA pare să aibe un impact redus asupra monedei naţionale. În primul rând acestea erau relativ scăzute înainte de anul curent (criza din Grecia şi tensiunile politice autohtone au avut un impact vizibil), iar în al doilea rând nevoile de finanţare ale României se dovedesc mult mai scăzute faţă de prognozele recente“, spune Vlad Muscalu, economistul-şef al ING Bank. Banca estimează că deficitul de cont curent de anul acesta va fi 0,8% din PIB şi nu ar fi nevoie de un „miracol“ pentru a înregistra un surplus marginal.

Ce prognoze au bancherii pentru curs la sfârşitul lui 2013

Cei mai mulţi bancheri indică un curs de schimb de 4,4 lei/euro pentru finalul anului 2013, dar există şi analiştii care văd posibilă o paritate de 4,5 lei/euro. În privinţa cotaţiei leului în raport cu dolarul american, prognozele analiştilor se plasează pe coridorul 3,3-3,6 lei/dolar.

„Considerăm că evoluţia cursului de schimb poate rămâne voaltilă pe termen scurt, având în vedere modificările de politică monetară în SUA, precum şi volatilitatea fluxurilor de capital la nivel internaţional. Cu toate acestea, anticipăm o apreciere a leului în raport cu euro până la finalul anului, până la nivelul de 4,40 lei/euro“, spune Mihai Pătrulescu de la UniCredit Ţiriac.

Şi ING Bank continuă să se aştepte la un curs de 4,40 lei/euro pentru finalul anului. ´†Un factor favorabil leului este ciclul de relaxare monetară ce sporeşte atractivitatea titlurilor de stat, reducând astfel şansele unor ieşiri de capital din aceasta piaţă†ª, consideră Muscalu.

BCR a modificat în urmă cu două luni estimarea de curs de schimb pentru decembrie 2013 la 4,50 lei/euro, de la un nivel anterior de 4,40 lei/euro, din cauza probabilităţii de reducere a cumparărilor Fed de active spre finalul acestui an. Cursul leului faţă de dolar este estimat la 3,55 în condiţiile în care moneda americană s-ar putea întări faţă de euro.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 23.08.2013.