România a revenit în 2013 pe excedent de cont curent pentru prima dată din 1990, iar surplusul s-a menţinut în primele şapte luni din acest an, după ce înainte de izbucnirea cri­zei economice mondiale s-au înregis­trat deficite de cont curent record, de peste 10% din PIB.

Contul curent reflectă relaţia econo­miei Româ­niei cu exteriorul, incluzând intrările şi ieşi­rile de bunuri şi servicii, de venituri şi trans­ferurile curente (banii trimişi de ro­mâ­nii care lucrează în străinătate şi fondurile europene).

Dacă în 2008 – anul cu cea mai mare creş­tere economică, de 7,3% – România avea un deficit de cont curent de 11,6% din PIB (16 mld. euro), anul trecut deficitul de cont curent a scăzut sub 4% din PIB, la 5 mld. euro, pentru prima oară în ultimii 10 ani. Pentru 2013 analiştii şi-au ajustat prog­no­zele pentru deficitul de cont curent în jur de 1% din PIB, fără să fie exclusă posi­bilitatea de a avea exce­dent pe întregul an.

Ce spun analiştii despre evoluţia contului curent

Eugen Sinca, analist-şef la BCR

Credem că România va termina 2013 cu un excedent de cont curent de aproximativ 100 mil. euro, ceea ce reflectă pe de o parte îmbunătăţirea exporturilor de bunuri şi servicii, iar pe de altă parte situarea investiţiilor şi consumului la niveluri scăzute ca urmare a lipsei finanţării externe. Probabil că din 2014 vom reveni la deficite de cont curent minore, de 1-2 miliarde de euro pe an, în paralel cu revigorarea cererii interne. Scăderea comerţului retail şi a lucrărilor de construcţii din primele şapte luni ale anului este o expresie a încrederii scăzute a consumatorilor români, a restrângerii finanţărilor private pentru noi investiţii şi a întârzierilor în atragerea de fonduri europene.

Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank

Excedentul din prima parte a anului a fost o veste mai degrabă proastă. Structural, România nu este în poziţia de a avea excedent de cont curent. Putem avea excedent de cont curent doar dacă economia se ajustează foarte mult şi creşterea economică este foarte mică sau avem scădere economică. Nu poţi să ai şi excedent de cont curent, şi creştere economică rapidă când economia nu are economisire internă prea mare pentru a putea susţine investiţii mari fără a face apel la economisire externă. Ca să avem creştere economică rapidă trebuie să trăim cu deficit de cont curent, pentru a acoperi diferenţa dintre economisire şi investire. Economisirea internă nu este suficientă pentru a acoperi necesarul de investiţii. Estimăm pentru 2013 un deficit de cont curent de aproximativ 1% din PIB.

Mihai Pătrulescu, senior economist la UniCredit Ţiriac Bank

La şapte luni, aproximativ 63% din ajustarea contului curent a fost creată de reechilbrarea balanţei comerciale a bunurilor. Deşi deficitul comercial de bunuri a scăzut cu 55% an la an, această scădere a fost creată mai degrabă de factori conjucturali decât de o reechilibrare fundametală a economiei. Pentru anul 2013, anticipăm că balanţa contului curent va consemna un deficit de 0,6% din PIB, urmat de un deficit de 1,1% din PIB în anul 2014. Însă există riscul că o accelerare a procesului de dezintermediere financiară sau ieşiri substanţiale de investiţii de portofoliu ar putea induce o ajustare forţată a balanţei de plăţi şi, implicit, o depreciere a leului în raport cu euro.

Florentina Cozmâncă, senior economist la RBS Bank

Surplusul de cont curent înregistrat în prima parte a anului este în primul rând rezultatul reducerii deficitului de balanţă comercială ca urmare a îmbunătăţirii cererii externe în contextul deteriorării cererii interne. Balanţa din sectorul serviciilor s-a îmbunătăţit, de asemenea, în prima jumătate a anului, în principal datorită serviciilor de transport care au fost susţinute de creşterea exporturilor de bunuri. Considerăm că per total 2013 România va înregistra un deficit de cont curent în contextul în care surplusurile înregistrate de balanţa transferurilor curente şi a serviciilor nu vor fi suficient de mari încât să acopere deficitul comercial şi al veniturilor. Însă estimăm că deficitul va fi în jur de 1,6% din PIB

Sursa: ZF