Scandalul Roşia Montană a readus în atenţia opiniei publice cazul dezastrului ecologic şi socio-economic de la exploatările de aur cu cianuri din Yanacocha, Peru. Minele sunt concesionate companiei americane Newmont Mining – unul dintre acţionarii semnificativi ai Gabriel Resources. În urma exploatării, izvoarele au fost infestate, iar dinţii animalelor au început să se macine, peştii au murit şi copiii au început să se nască bolnavi.

dDocumentarul “Open Pit”, care spune povestea uriaşului complex de mine de aur Yanacocha, din Peru, a devenit extrem de popular în România ultimelor zile – marcate de ample proteste de stradă împotriva proiectului minier de la Roşia Montană. Opinia publică a privit cazul ca pe un precedent. Filmul s-a răspândit pe internet cu repeziciunea şi cu efectul-şoc al unui viral autentic. Dacă iniţial era cunoscut în rândul iniţiaţilor în subiectul Roşia Montană, acum este mainstream.

Stare de urgenţă şi intervenţie militară împotriva protestatarilor

“Despre protestele din Peru, din ultimele luni ale anului trecut, împotriva unui proiect minier de exploatare a aurului pe care compania Newmont încearcă să-l dezvolte s-ar putea să fi auzit. Amploarea acestora a blocat activitatea în capitala regională Cajamarca timp de două săptămâni, astfel încât guvernul a declarat stare de urgență și a trimis trupe militare pentru a interveni. Astfel, informațiile despre proteste au ajuns pe fluxurile internaționale de știri și, pe ici, pe colo (în câte-un colț de ziar, pe câte-un blog sau pe Facebook) și în România”, scria – în ianuarie 2012 – jurnalistul Mihai Goţiu, specialist în chestiunea Roşiei Montane.

poluare_peru_mina_aur_interiorExploatarea din Peru a început acum 20 de ani. Investitorii au extins treptat mina, după ce au descoperit că zăcământul e practic de 10 ori mai mare decât se estimase iniţial.

Yanacocha, cea mai profitabilă mină din America Latina şi a doua ca mărime din lume (251 km pătraţi), se află la 4.000 de metri altitudine în Munţii Anzi, la 30 de km (14 km în linie dreaptă) depărtare de oraşul peruan Cajamarca (2.700 m altitudine), capitala regiunii. Mina este deţinută de americanii de la Newmont Mining Corporation (51%), compania peruană Buenaventura of Peru şi Banca Mondială, prin International Finance Corporation (5%). Newmont deţine o participaţie de circa 15% la Gabriel Resources, compania care deține peste 80% din acţiunile Roşia Montană Gold Corporation.

Boli de piele şi migrene

În documentarul “Open Pit” sunt prezentate, în prima parte, efectele asupra sănătăţii şi a situaţiei economice a locuitorilor din zonă, fermieri care trăiau iniţial din vânzarea alimentelor pe care le produceau (lapte, brânză), din vânzarea animalelor şi din pescuit. Odată cu deschiderea minei, izvoarele au fost infestate, animalele sălbatice şi domestice s-au îmbolnăvit, peştii au murit, copiii se năşteau bolnavi, iar oamenii au început să sufere de migrene, afecţiuni ale ochilor şi de boli cumplite de piele.

“Situația care a dus la scandalul din Peru este extrem de interesantă. În special prin prisma coincidențelor cu proiectul pe care RMGC îl propune la Roșia Montană. Prima coincidență este legată de dezvoltator (sau «investitorul strategic» dacă doriți): Newmont fiind unul dintre principalii acționari la Gabriel Resources, compania care controlează RMGC. Desigur, se înțelege că «bunele practici» ale Newmont în Peru n-au vreo legătură cu cele ale reprezentanților lor din România”, mai scrie Goţiu.

Responsabilii cu managementul apelor din zonă au spus că, în urma testelor, a reieşit că apa este infestată cu metale grele în concentraţii foarte mari. Ulterior, investigaţiile Organizației Mondiale a Sănătății au arătat că această concentraţie a metalelor este şi zeci de ori mai mare decât standardele internaţionale.

Lacuri glaciare secate pentru extragerea aurului

Protestele din Peru împotriva acestui proiect minier s-au amplificat până la finalul lui 2011, după ce Ministerul Minelor şi Energiei din Peru a aprobat (în octombrie 2010) studiile de impact asupra mediului. Oamenii au cerut reverificarea acestor studii de către Ministerul Mediului. Cu această ocazie, s-a descoperit că două lacuri glaciare din regiune urmau să fie secate pentru a putea extrage aurul, în timp ce alte două lacuri ar fi fost folosite pentru depozitarea haldelor de steril rezultate din exploatare.

Cele patru lacuri sunt esențiale pentru viața locuitorilor din zonă. În urma protestelor, preşedintele Peru, Ollanta Humala a anunțat, pe 18 decembrie 2011, că birourile care se ocupă de realizarea studiilor de impact vor fi restructurate. După proteste, guvernanții peruani au luat decizia de a reconsidera exploatările de aur în zonă, au restructurat birourile care se ocupă de aprobarea studiilor de impact, iar trei experți au fost demiși.

Maria Vanc – Ziua News