George Enescu ar fi trebuit să devină un personaj al propagandei comuniste, în viziunea Securităţii, spun specialiştii care au analizat dosarele de supraveghere.

Compozitorul român, aflat în exil începând cu 1946, a fost sub urmărire aproape un deceniu, se arată în documentele reunite într-un volum prezentat miercuri la o dezbatere din cadrul celei de-a 11-a zi a Festivalului Internaţional „George Enescu”.

Istoricii şi muzicologii încearcă prin această dezbatere un răspuns pentru întrebarea ‘A fost George Enescu supravegheat de Securitate după plecarea din ţară?’.

Discuţia este susţinută de prezentarea unui volum dedicat special acestei tematici.

Istoricul Dan Manolache, realizator la Radio România Cultural, a moderat această discuţie şi oferă câteva detalii despre unghiurile prezentate.

„George Enescu a fost folosit de comunişti în legitimarea dominaţiilor, dar nu iubit, pentru că ţi-e teamă de ceea ce nu înţelegi. În viziunea comuniştilor George Enescu era un vector de imagine, era o personalitate catre trebuia anexată cu orice preţ. George Enescu a ales ca în întreaga sa carieră să fie şi să rămână un neutru”, a spus Dan Manolache.

Domnul Ladislau Csendes, autorul cărţii, spune că această neutralitate a avut şi a condus, până la urmă, la înfiinţarea muzeului care îi perpetuează memoria şi, de asemenea, înfiinţarea festivalului.

Dosarele şi, mai ales, interpretarea lor în cazul Enescu 1946-1955 au reprezentat un adevărat labirint pentru autorul Ladislau Csendes, care atrage atenţia asupra nevoii de a privi cu multe nuanţe relaţia compozitorului cu regimul comunist.

„Securitatea putem spune că l-a chinuit pe bătrânul Enescu, în sensul că voia fără voia lui să-l aducă în ţară. El voia să vină în ţară, dar nu ca să facă propagandă, nu ca să facă jocul regimului”, a afirmat Ladislau Csendes.

La dezbaterea inclusă în programul Festivalului „George Enescu” au fost prezenţi istoricii Marius Oprea şi Adrian Cioroianu, dar şi muzicologii Laura Manolache şi Dan Dediu.

Sursa:romania-actualitati.ro