Liderul deputaţilor UDMR, clujeanul Mate Andras Levente, a fost trimis în judecată pentru conflict de interese. Parchetul General a deschis dosarul pe numele său la solicitarea Agenţiei Naţionale de Integritate, care a aflat că parlamentarul şi-a angajat propria soţie la cabinet, pe banii Camerei Deputaţilor .
Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au dispus, în luna martie, începerea urmăririi penale faţă de deputatul Mate Andras Levente, pentru conflict de interese. Cercetarea a fost finalizată şi astăzi deputatul a fost trimis în judecată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Şi-a angajat soţia la cabinet Potrivit rezoluţiei de începere a urmăririi penale, la data de 16 martie 2010, la propunerea deputatului Mate Andras Levente, soţia sa a fost angajată de către Camera Deputaţilor, prin contract individual de muncă pentru perioada 16 martie 2010 – sfârşitul mandatului de deputat, contract care a fost avizat chiar de către acesta. În baza acestui contractul de muncă, soţia deputatului Mate Andras Levente a încasat, în perioada martie 2010 – ianuarie 2011, suma totală de 5.508 lei. În această cauză s-a dispus prin ordonanţă, de către prim-adjunctul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, infirmarea soluţiei de neîncepere a urmăririi penale dispusă iniţial, a precizat sursa citată.
La sesizarea ANI În septembrie 2011, Agenţia Naţională de Integritate a cerut Parchetului instanţei supreme să cerceteze un posibil conflict de interese în cazul deputatului UDMR Mate Andras Levente, în condiţiile în care acesta şi-a angajat soţia la cabinetul parlamentar de circumscripţie. Mate Andras Levente a propus angajarea şi a avizat contractul individual de muncă privind angajarea soţiei sale, Erzsebet Mate, în perioada 16 martie 2010 – 1 ianuarie 2011, în cadrul Biroului Parlamentar – Circumscripţia electorală nr. 13 Cluj, arăta ANI, în 19 septembrie 2011. Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat nerespectarea regimului juridic al conflictului de interese constituie temei pentru eliberarea din funcţie, precum şi interdicţia de a mai ocupa o funcţie sau o demnitate publică pe o perioadă de trei ani de la data rămânerii definitive a raportului, ori, după caz, constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementărilor aplicabile demnităţii şi funcţiei respective, preciza ANI.
Potrivit Legii 161/2003, prin conflict de interese se înţelege „situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative”. Ce spune Codul Penal Conform dispoziţiilor din Codul Penal, conflictul de interese constă în îndeplinirea, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, a unui act ori participarea la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv.
Sursa: Adevarul
