De câțiva ani asistăm mirați și oripilați cum autoritățile Statului, atât la nivel central, cât și local, manifestă totală indiferență nu doar față de efectuarea de cercetări arheologice pentru descoperirea a noi dovezi incontestabile privind trecutul istoric al neamului românesc, ci și față de păstrarea și conservarea monumentelor și siturilor existente. Nu ne referim doar la tolerarea jefuirii multora dintre acestea, prin înstrăinarea și vânzarea către diverși samsari internaționali, a unor piese extrem de valoroase, ci și la faptul că, în același timp, aceleași autorități se dovedesc extrem de culante pentru găsirea unor fonduri considerabile, din bugete publice românești, pentru renovarea unor castele și palate ce au aparținut grofilor și nemeșilor unguri, care, la scurt timp după finalizarea lucrărilor, pe banii românilor, sunt retrocedate unor moștenitori, reali sau falși, mulți trăitori în Ungaria sau în diaspora, deși, după primul război mondial, potrivit Legii optanților, inițiată de marele jurist și diplomat Nicolae TITULESCU, acestea fuseseră plătite integral de Statul Român proprietarilor lor din acele momente.

În guvernarea de tristă amintire PDL-isto-UDMR-istă portofoliul Culturii, deținut de-a lungul anilor de cele mai remarcabile personalități ale culturii și spiritualității românești, a fost încredințat unui individ mediocru, Kelemen HUNOR, fără absolut nici un merit de ordin cultural, fără vreo operă sau realizare cultural-artistică demnă de luat în considerare. Acest individ, membru al Guvernului României și-a permis să încalce frecvent Constituția României, să sfideze cultura poporului român și să contribuie la jefuirea și distrugerea culturii române. În perioada mandatului său cele mai considerabile fonduri ale ministerului au fost alocate unor SRL-uri și ONG-uri ungurești, adesea pentru organizarea de acțiuni iredentisto-șovine, ba chiar pentru distrugerea unor urme ale trecutului nostru istoric.

În primăvara anului 2011, în urma săpăturilor efectuate pe platoul din fața catedralei romano-catolice din Alba Iulia, s-a descoperit prima biserică creștină din Transilvania cu o vechime estimată la peste 1.000 de ani. Această biserică este proba incontestabilă a prezenței și continuității românilor ardeleni, a creștinismului răsăritean, care avea la Alba Iulia, încă la sfârșitul mileniului I, o Episcopie, păstorită de Sf. Ieroteu, recunoscută de Patriarhia Bizanțului. Pe baza datelor cunoscute, se poate afirma că, atunci când s-a trecut la creștinarea ungurilor de regele Ștefan, și el de stirpe valahă, biserica de la Alba Iulia și episcopul Ieroteu au avut un rol și un cuvânt greu de spus. În anul 2000, când a fost canonizat regele Ștefan, Biserica Romano-Catolică nu l-a canonizat și pe Sf. Ieroteu. Cum era să o facă, când el era primul episcop creștin român la Alba Iulia, hirotonit de însuși Patriarhul Constantinopolului Teophilact, în vremurile când ungurii păgâni, veniți din stepele Asiei, aveau să fie creștinați de un episcop român?

Dată fiind importanța capitală a acestei descoperiri pentru istoria poporului român, s-ar fi impus ca, la finalizarea cercetării, ruinele acestei biserici episcopale românești să fie conservate, marcate la suprafața pământului și introduse în circuitul turistic, spre a fi vizitate de miile de turiști ce vin aici. Dar, având în vedere grija paranoică a ungurilor de a distruge toate dovezile istorice ale trecutului nostru, cu sprijinul ministrului Kelemen HUNOR s-a trecut la reacoperirea cu pământ, integral, a acestui valoros sit arheologic. În plus, pe motiv că acesta se afla pe domeniul Catedralei romano-catolice, nu s-a admis nici măcar vreun panou sau vreo tăbliță care să sublinieze importanța excepțională a primei biserici creștine din Ardeal și să indice locul amplasării acesteia. Conducerea catedralei a interzis categoric semnalizarea respectivei biserici.

Având în vedere acest fapt deosebit de grav, P.R.M. cere primului ministru al Guvernului României și ministrului Culturii să nu mai tolereze un astfel de atentat împotriva culturii și credinței noastre strămoșești. P.R.M. cere primului ministru ca, având în vedere importanța majoră, națională, a acestei biserici, ca document fundamental pentru istoria poporului nostru, să nu admită batjocorirea sa și să ia măsuri urgente pentru expropriere terenului respectiv, cu despăgubirea legală a proprietarului, Arhiepiscopia romano-catolică de Alba Iulia. Apoi, cerem ministrului Culturii să asigure fondurile necesare pentru reluarea săpăturilor și conservarea acestui sit, care va deveni unul din obiectivele de interes național și internațional. P.R.M. nu poate accepta ca o biserică atât de importantă să fie sacrificată și înmormântată a doua oară, în vreme ce se cheltuie zeci de miliarde de lei pentru repararea și conservarea unor conace, castele sau palate ale unor persoane care nu au nici o legătură cu poporul român.

Vă cerem, domnule prim ministru, să faceți dovada concretă a respectului dvs. personal față de trecutul acestui popor, față de buna păstrare a patrimoniului nostru cultural și spiritual. P.R.M. face precizarea că, până la acest apel al nostru, diverse instituții și personalități importante din Alba Iulia au cerut, fără pic de succes, intervenția primarului, a prefectului sau a președintelui Consiliului județean Alba, celorlalte autorități locale. Doar absența oricăror măsuri în această privință ne-a determinat să intervenim și să vă cerem, ferm și categoric, să nu mai tolerați nimănui ascunderea și distrugerea dovezilor existenței și continuității noastre pe aceste meleaguri.

Se impune, domnule prim ministru să acționați și spre a dovedi că Statul Român și instituțiile sale controlează ce se întâmplă la Alba Iulia și că românii sunt stăpâni la ei în țară. Nu uitați, domnule prim ministru, că biserica episcopului Ieroteu din Alba Iulia stă la temelia ființei și credinței poporului român, iar nouă ne revine obligația de a nu mai tolera, celor interesați în falsificarea istoriei, un astfel de afront.

Toate guvernele post decembriste se fac vinovate de retrocedarea a numeroase monumente, construite prin truda și sudoarea iobagilor români, urmașilor grofilor și nemeșilor de altă dată, inclusiv unor criminali de război odioși, de parcă nu noi am fi stăpâni în țara noastră, în Ardeal, la Alba Iulia!

BIROUL PERMANENT AL PARTIDULUI ROMÂNIA MARE ALES LA CONGRESUL EXTRAORDINAR DE LA ALBA IULIA