Restanţele la creditele acordate populaţiei şi firmelor continuă să crească, în timp ce soldul creditelor scade, astfel că ponderea a ajuns la aproape 15%. Pe viitor se pare că nimic nu va putea opri restanțele din creștere, pe fondul dezastrului așteptat în privința creditelor neperformante.

În condiţiile în care tot mai multe bănci locale se confruntă cu presiuni din partea băncilor-mamă pentru a închide din liniile de finanţare, ceea ce se vede într-un apetit tot mai redus pentru creditare şi în scăderea stocului de împrumuturi, restanţele urcă de la o lună la alta către noi maxime periculoase. În acest fel, ponderea restanţelor în totalul împrumuturilor creşte accentuat.

Potrivit datelor BNR, la sfârştul lunii august restanţele au urcat la 33,35 miliarde lei (7,5 miliarde euro), iar ponderea acestora a ajuns la 14,9%, cel mai ridicat nivel din toate timpurile. Faţă de sfârşitul anului trecut, nivelul restanţelor a urcat cu 4,31 miliarde lei, iar totalul ceditelor a scăzut cu 4,66 miliarde lei, ceea ce a făcut ca ponderea restanţelor să avanseze destul de rapid, de la 12,6% la 14,9%. Stocul restanţelor şi al creditelor neperformante e inflamat cel mai mult de segmentul companiilor, tot mai afectat de întârzierea reluării unei creşteri economice susţinute şi de înmulţirea numărului de insolvenţe. Practic, restanţele companiilor sunt de peste două ori mai mari decât ale populaţiei. În timp ce restanţele populaţiei sunt de până în 11 miliarde lei, ale companiilor sunt de peste 22 miliarde lei.

De neoprit

În acelaşi timp, creditele neperformante ating maxime istorice de la o lună la alta. La sfârşitul lunii iulie, nivelul acestora a ajuns la aproape 21%.

„Restanţele nu au cum să se oprească din creştere şi nici neperformantele. Trebuie să ai creştere economică mai solidă sau băncile să apeleze la restructurări. Până nu se va întâmpla una din astea două sau amândouă, restanţele nu vor scădea şi e greu de spus unde se vor opri. Ar mai fi varianta creşterii creditării, dar nu văd această posibilitate. Neperformantele au trecut de punctul critic (după calculele mele) de 20%, de la care încep să afecteze creşterea economică, şi estimez că vor ajunge la 35%“, spune analistul financiar Florin Cîţu. Dacă ponderea medie pe ţară a restanţelor este de circa 15%, în Vâlcea este de peste două ori mai mare, de 30,2%, inflamată de intrarea în insolvenţă a Oltchim. Un nivel periculos al restanţelor întâlnim şi în Sălaj, unde ponderea este de 27,1%. În alte patru judeţe, restanţele au ajuns să reprezinte mai mult de o cincime din totalul crediteloe – Suceava, Bistriţa-Năsăud, Sibiu şi Galaţi. Chiar dacă au cea mai mare valoare a restanţelor, de 12,67 miliarde lei, bucureştenii îşi plătesc mai bine creditele decât media, ponderea restanţelor fiind de 14%. Cel mai bine îşi plătesc creditele cei din Gorj şi Dâmboviţa, unde restanţele au o pondere de 6,3%, respectiv 8,1%.

„Acest articol a apărut în ediţia print numărul 39 a revistei Capital din săptămâna 30 septembrie – 6 octombrie 2013”