Leul a pierdut 1% din valoare faţă de moneda europeană după trei şedinţe consecutive de depreciere şi a ajuns la minimul ultimelor două luni şi jumătate, pentru că investitorii scot bani de pe pieţele emergente pentru a-i plasa în bonduri emise de americani şi de nemţi.

BNR a afişat ieri un curs oficial de 4,4653 lei/euro, nivel care nu mai fusese atins de la sfârşitul lunii iunie. Pe piaţa interbancară, cotaţiile au urcat la 4,47 lei/euro la începutul şedinţei de ieri, în linie cu deprecierea valutelor din regiune. Zlotul polonez a scăzut, de asemenea, cu peste un procent, în timp ce forintul maghiar a depăşit 300 de unităţi/euro.

„Se iese de pe toate pieţele emergente. Nu este nimic legat strict de piaţa locală. Reacţia investitorilor a fost alimentată de randamentele mai mari ale bondurilor americane şi germane şi de faptul că primele de risc ale ţărilor emergente au crescut“, a declarat un dealer.

Cotaţiile CDS-urilor (costul asigurării contra riscului de default), care reflectă percepţia de risc de ţară, au crescut la 212 puncte de bază ieri, faţă de 190 de puncte de bază în urmă cu o lună. Aceasta înseamnă că un investitor care are plasamente de 10 mil. euro în titluri de stat în lei trebuie să plătească o primă de 212.000 de euro pentru a se asigura contra defaultului statului.

Jucătorii de pe piaţa valutară nu s-au arătat impresionaţi de datele privind creşterea economică din primul semestru, ajustată de Statistică de la 1,7% la 1,8% la jumătatea acestei săptămâni. Piaţa valutară de la Bucureşti a continuat astfel să resimtă imediat tensiunile din mediile financiare internaţionale.

Cursul a balansat în ultimele două luni între 4,4 şi 4,45 lei/euro după un episod de depreciere în luna iunie. Leul pierduse în iunie peste cinci puncte procentuale într-un interval de numai două săptămâni tot pe fondul unor retrageri de bani de pe pieţele emergente. Moneda naţională se apreciase la începutul anului datorită unor intrări de bani din afară pe piaţa titlurilor de stat în lei. Sumele respective au ajuns pe piaţa valutară de la Bucureşti, alimentând cererea de lei, care ulterior au mers către achiziţii de titluri de stat româneşti. Apetitul străinilor pentru titluri în lei a crescut brusc la sfârşitul anului trecut după includerea unor emisiuni de titluri ale Ministerului de Finanţe într-o serie de indici privind pieţele emergente publicaţi de JPMorgan şi Barclays.

Investitorii străini şi-au lichidat, în iunie, portofoliile de titluri de stat emise de ţările emergente pe fondul unor reacţii negative stârnite de un anunţ al băncii cepntrale americane privind reducerea treptată a lichidităţii excesive de pe piaţă. Investitorii şi-au mutat banii în bonduri americane, în condiţiile în care există aşteptări ca randamentul acestora să crească.

Aceeaşi cauză este identificată de dealeri şi în acest moment, dar analiştii sunt precauţi cu privire la eventuale episoade de depreciere abruptă a leului. „Apropierea leului de nivelurile cele mai depreciate din ultimele două luni ar putea crea o stare de nelinişte în piaţă. Climatul extern ar putea favoriza mişcări mai mari decât de obicei ale cursu­lui pe volume relativ reduse, aşa­dar suntem precauţi în legatură cu noi episoade de depreciere a leului“, comentează analiştii de la ING Bank.

Străinii au ajuns să deţină o cincime din obligaţiunile în lei, ceea ce în perioade tulburi reprezintă o vulnerabilitate. Un efect pozitiv al includerii titlurilor în lei în indicii celor două bănci a fost faptul că statul s-a împrumutat de la începutul anului din ce în ce mai ieftin de pe piaţă, dar în momente de volatilitate pe pieţele internaţionale şi reversul medaliei este valabil.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 06.09.2013