Torţionarii condamnaţi definitiv pentru faptele comise în 1945-1989 vor fi obligaţi să plătească victimelor despăgubiri între 25% şi 70% din venitul lor lunar, iar durata plăţii va fi stabilită la cinci ani, conform unui proiect de lege care va fi aprobat, miercuri, de Guvern şi trimis Parlamentului

În forma iniţială, proiectul prevedea că torţionarii condamnaţi definitiv pentru faptele comise în perioada 1945-1989 vor fi obligaţi să plătească victimelor despăgubiri între 25% şi 50% din venitul lor lunar, durata plăţii acestora urmând să nu fie mai mică de doi ani.

„În legătură cu pensiile torţionarilor, să trimitem astăzi legea spre Parlament. Sunt două cazuri, poate că o să fie mai multe, e târziu, dar e important, mai bine mai târziu şi vreau să luăm această măsură”, a spus Ponta miniştrilor în şedinţa de guvern.

În urmă cu o săptămână, premierul Victor Ponta i-a cerut ministrului Justiţiei să pregătească adoptarea în Guvern a legii pentru eliminarea pensiilor speciale ale torţionarilor comunişti, precizând că pensiile vor fi puse într-un fond special şi doar cei achitaţi de instanţă le vor putea primi înapoi.

În vederea garantării executării obligaţiei de plată a despăgubirilor, procurorul sau, după caz, instanţa de judecată va dispune poprirea asupra veniturilor lunare ale persoanei condamnate, în condiţiile Codului de procedură penală.

Anterior, premierul afirma că Guvernul îşi „asumă riscul” de a emite o ordonanţă de urgenţă prin care pensiile speciale ale torţionarilor comunişti vor fi reduse, dar a precizat că decizia nu poate fi luată în lipsa unui „suport” juridic din partea Parchetului.

Conform datelor prezentate de autorităţi, pensiile torţionarilor comunişti se ridică până la 6.000 de lei, în condiţiile în care unele victime ale acestora primesc pensii de 600 de lei.

În aprilie, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a anunţat că a identificat numeroase fapte cu posibile consecinţe de natură penală comise de 35 de angajaţi ai Direcţiei Generale a Penitenciarelor, în urma exercitării funcţiilor în perioada 1950-1964. Persoanele investigate au vârste cuprinse între 81 şi 99 de ani şi locuiesc pe teritoriul României. Totodată, IICCMER informa atunci că a intrat în posesia datelor de identificare, a numelor şi adreselor exacte ale acestor persoane.

În 30 iulie, IICCMER a sesizat Parchetul privind activitatea locotenentului colonel (r.) Alexandru Vişinescu din perioada în care a fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, respectiv din 1956 până în 1963.

Miercuri, Institutul a solicitat Parchetului ICCJ începerea urmăririi penale a lui Ion Ficior, fost comandant al Coloniei de muncă Periprava, pentru genocid, acesta fiind al doilea caz de torţionar prezentat, după Alexandru Vişinescu.

Sursa: Mediafax