Peste 40% din reţeaua de drumuri publice din România, cu o lungime totală de 84.185 de kilometri, este formată din dru­muri pietruite sau de pământ, în timp ce jumătate din şoselele care au fost modernizate de-a lungul timpului au deja du­rata de serviciu depăşită, ceea ce în­seamnă că circulaţia pe acestea este îngreu­nată de asfaltul deteriorat, gropi şi deni­velări, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică, valabile la finalul anului 2012.

Premierul Victor Ponta, prezent sâm­bătă la inaugurarea lucrărilor de moder­ni­za-re a drumului naţional 29 Botoşani – Su­ceava, a spus că anul viitor va trebui asfaltat şi ultimul drum naţional de pământ din Ro­mânia, respectiv drumul naţional 24C Ră­­dăuţi Prut – Manoleasa, potrivit Mediafax.

„La anul trebuie să punem banii pentru asfalt. Trebuie să facem ca în România să nu mai fie niciun drum naţional de pământ. Acesta e ultimul şi cred că e ruşinos pentru România să aibă drum naţional de pământ“, a spus Ponta.

Peste 11.000 de km de drumuri de pământ

Circa 13% din drumurile publice din România, echivalentul a 11.275 de kilometri, sunt drumuri de pământ, potrivit datelor de la Statistică.

La polul opus, în Bulgaria, doar 1,4% din drumurile publice, echivalentul a 277 de kilometri, mai sunt de pământ, potrivit datelor publicate de Banca Mondială şi de CIA World Factbook, serviciu al instituţiei americane care oferă informaţii statistice despre statele lumii. „În Franţa există peste 1 milion de kilometri de drumuri, iar francezii au ajuns cu asfaltul în orice colţ al ţării. Pe unele şosele într-adevăr există un asfalt foarte subţire, dar nu mai există niciun drum de pământ sau de piatră“, spune Alexandru Dobre, preşedinte de onoare al Asociaţiei Române a Antre­prenorilor de Construcţii (ARACO).

Din totalul de peste 84.000 de kilometri de drumuri publice din România, aproape 28.000 de kilometri sunt modernizaţi, ceea ce presupune că au fost reparaţi. Cu toate acestea, aproape jumătate din aceste şosele modernizate au durata de serviciu depăşită, potrivit datelor de la Statistică. Ce înseamnă acest lucru?

„Durata de serviciu este o noţiune destul de relativă, însă în principiu presupune că s-a circulat pe respectivul drum, practic s-a făcut serviciul, şi acesta s-a deteriorat. Sunt drumuri însă care nu se deteriorează din cauza serviciului, ci din cauza vârstei. După 15 ani de la data turnării asfaltului, acesta nu mai are aceleaşi proprietăţi“, explică Dobre de la ARACO.

Bucăţi de autostrăzi fără legătură între ele

Dincolo de drumurile publice neasfal­tate, din piatră sau de pământ, România nu stă bine nici la capitolul autostrăzi. România are în prezent doar 548 de kilometri de autostradă, în ciuda faptului că primii kilometri au fost construiţi acum mai bine de 30 de ani, înainte de Revoluţie.

Abia în ultimii ani ritmul de construcţie a autostrăzilor a fost accelerat, după ce România a putut beneficia de fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere.

Până la sfârşitul acestui an, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România s-a angajat să mai inaugureze alţi 100 de kilometri de autostrăzi în vestul ţării, pe Coridorul IV paneuropean, astfel că România ar putea intra în 2014 cu o reţea de autostrăzi de peste 650 de kilometri. Cu toate acestea, autostrăzile din România sunt în prezent mai degrabă nişte piese de puzzle, având în vedere că tronsoanele sunt scurte, de maximum 20-30 de kilometri, şi aparent fără nicio legătură unul cu altul.

Sectorul infrastructurii, care ar fi trebuit să imprime pe timp de criză o creştere importantă întregii pieţe a construcţiilor, precum şi economiei, a fost timp de un an în blocaj, având în vedere că una dintre principalele surse de finanţare, fondurile europene, a fost eliminată din ecuaţie după presuspendarea de anul trecut a progra­melor operaţionale, iar statul nu a mai putut „trage“ decât sume insignifiante de la UE. Abia în iunie banii europeni pentru infrastructură au fost deblocaţi.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 14.10.2013