România este neguvernată de mai bine de un an şi jumătate, economia e la pământ, şomajul în creştere, românii rămîn cetăţeni de rangul doi în UE (prin neprimirea în spaţiul Schengen), USL furnizează Justiţiei, pe bandă rulantă, miniştri, parlamentari, şefi de Consilii Judeţene şi primari penali, protestele civice se înmulţesc şi se radicalizează din pricina hoţiilor şi a trădării la care se dedă Puterea socialist-liberală.

Estimp, Crin Antonescu, lider al PNL (un partid aşa-zicînd al libertăţii, inclusiv al celei de exprimare, de asociere şi de manifestare politică), co-preşedinte al USL şi şef al Senatului României, s-a trezit că principala noastră problemă este interzicerea „organizaţiilor cu caracter legionar” şi pedepsirea celor care „minimalizează holocaustul”. Dincolo de formulările vagi, care lasă loc interpretărilor abuzive (în condiţiile în care se vor regăsi şi în legea pe care vrea s-o iniţieze Antonescu), această proaspătă grijă a liderului liberal, pentru care cere procedură de urgenţă în Parlament, arată nu numai obedienţa deja obişnuită la politrucii noştri de rit nou, ci şi, atenţie, o mare frică!

Mai perspicace cu o secundă decît cealaltă păpuşă trasă pe sfori în capul guvernării, recte Victor Ponta, Crin Antonescu a realizat că ţara s-a săturat de această clasă politică şi că este pregătită să o măture definitiv. El ştie că protestele din stradă se vor înăspri, mai ales după venirea iernii, care va fi cumplită pentru români nu doar meteorologic, ci şi financiar. Îşi dă seama că în aceste vremuri, speranţa merge către o soluţie de forţă şi că românii, aşa îndoctrinaţi de comunism şi manipulaţi de istoricii de partid sau „corecţi” politic, ştiu că singurii care au pus probleme mafiei de stat au fost legionarii. Şi-atunci vrea să se asigure că o alternativă „legionară” la actuala putere şi la nevrednica opoziţie parlamentară nu este posibilă.

Pun ghilimelele la „legionară”, pentru că îi cunosc prea bine pe aceşti ticăloşi care ne conduc şi ştiu că vor asimila cu legionarismul orice grupare naţionalist-creştină, ba chiar şi pe acelea care vor îndrăzni să manifeste fie şi un timid patriotism sau o preocupare mai intensă pentru impunerea unor principii de viaţă creştină în societate. Nu m-aş mira să fie acuzate de legionarism pînă şi Mişcarea Populară sau Noua Republică, pentru că PNL ar deveni astfel singura formaţiune „de dreapta” – cu şanse de a intra în Parlament – democratică, nu-i aşa?, deci cu drept de existenţă, şi unica alegere a celor care înţeleg nocivitatea Stîngii.

Revenind, nu m-aş mira nici ca iniţiativa omagierii unui sfînt al închisorilor ca Valeriu Gafencu să fie considerată de legiuitor drept o dovadă de „minimalizare a holocaustului”, căci se ştie că acesta a fost “frate de cruce”, legionar, ce mai!, deci, vezi bine, antisemit, chit că a salvat de la moarte în puşcărie cel puţin un evreu.

Las că istoria Mişcării Legionare a fost mistificată în cel mai înalt grad de către adversari atît în epocă, cît şi în timpul comunismului, ca şi astăzi. Fapt este că în legea veche, pe care Antonescu vrea s-o modifice, legionarismul nu este incriminat, ci numai fascismul, iar integrarea legionarismului în curentul fascist nu e facilă şi nici nu poate fi obiectul unei instanţe de judecată. [De altminteri, plîngerile la Parchet, din ultimii 20 de ani, ale unor cetăţeni români de etnie evreiască împotriva unor organizaţii declarat legionare, ca şi unele procese intentate unor persoane considerate ca aparţinînd Mişcării Legionare, au fost soluţionate în defavoarea reclamanţilor.] Aşa încît, probabil la presiunea prietenilor noştri evrei, liberalul vrea să condamne în mod expres legionarismul, necondamnat pînă acum nicăieri în lume.

Crin Antonescu (ca şi consilierii săi de la Institutul „Elie Wiesel”) nu pare să realizeze că o astfel de iniţiativă provoacă o reacţie contrar celei scontate în corpul social şi că stîrnesc pornirile anti-Putere ale românilor, care nu văd în asta decît semnul unei slugărnicii abjecte şi a încă unei trădări a neamului din care provine.

Claudiu Tarziu