Parlamentarul Fidesz Csoti Gyorgy considera ca singura solutie pentru supravietuirea maghiarilor din Romania este autonomia Transilvaniei si protectoratul Ungariei asupra ei.

Solicitat de cotidianul Magyar Hirlap sa noteze o serie de masuri ce ar putea stopa diminuarea numarului de etnici maghiari din Romania, fostul ambasador al Ungariei in Croatia scoate in evidenta ca „statul roman ignora traditia seculara a autonimiei in Transilvania si nu asigura drepturi egale cetatenilor ei”.

Csoti marturiseste ca s-a aflat in convoiul de peste 100 de masini care a parasit Ungaria in zorii zilei de 28 decembrie 1989 cu destinatia Targu-Mures. Parlamentarul ungar insira confesiunile facute de etnicii maghiari din Harghita la acea vreme:

„Nu acceptam sa fim o minoritate. In patria noastra, Transilvania, nu putem fi o nationalitate sau o minoritate. Alaturi de sasi si de romani, noi suntem parte componenta a Transilvaniei, liberi si egali.

Nu vrem nimic de la romani, fiindca cel care da are dreptul sa si ia inapoi. Drepturile noastre nu decurg din drepturile altora. Drepturile noastre sunt date de faptul ca aici ne-am nascut. Noua sa nu ni se faca o lege a minoritatii la Bucuresti. De 70 de ani asteptam ca democratia sa ne acorde libertate deplina, autonomie totala si dreptul la autodeterminare. Daca acest lucru nu se va intampla, atunci istoria ne-a pacalit din nou”.

„Ca sa vorbim despre viitorul maghiarilor din Transilvania si Partium trebuie sa consultam istoria Romaniei. Transilvania a fost o reduta a culturii si identitatii maghiare, un protector al independentei si un deschizator de drumuri in Europa in privinta tolerantei religioase si a autonomiei pe criterii etnice.

Romanii au inceput sa treaca Carpatii din secolul XIII si sa se stabileasca masiv in urmatoarele secole in Transilvania. In 1880, 5,7% dintre romanii din Transilvania vorbeau limba maghiara. Dupa 1990 a fost adoptata o Constitutie prin care Romania devenea stat national si unitar. Deci, maghiarii erau catalogati cetateni de rang inferior. Nu li se recunoasteau drepturile colective. Intre 1991 si 2011, numarul maghiarilor a scazut cu 400.000”, mai sustine parlamentarul.

Solutiile recomandate de politicianul din coalitia guvernamentala de la Budapesta tin de diferitele forme ale autonomiei. „Maghiarii din Romania sunt in continuare numiti bozgori, oameni fara tara. Singura masura de supravietuire a lor este autonomia Transilvaniei si a Partium. Opozitia elitei politice romane fata de autonomie este deja isterica.

Autonomia are trei forme: culturala, locala si teritoriala. In ceea ce priveste autonomia Tinului Secuiesc este importanta din perspectiva autoadministrarii resurselor naturale si minerale. In acelasi timp nu trebuie sa omitem initiativa Guvernului roman de reorganizare administrativa, prin care maghiarii ar ajunge minoritari in toate zonele”, mai spune acesta.

„Speram intr-o stransa colaborare si o relatie de prietenie cu Romania. In acelasi timp, politica externa ungara, atat in relatiile bilaterale, cat si la nivelul forurilor internationale trebuie sa sustina autonomia Transilvaniei si a Partium, asa cum a facut-o Austria in disputa cu Italia privind Tirolul de Sud.

Chiar daca va crea isterie in randul cercurilor politice romanesti, Ungaria este indreptatita sa ceara statutul de protectorat asupra comunitatii maghiare din tara vecina. Asta va fi mereu o responsabilitate constitutionala a Guvernului ungar”, a incheiat Csoti.

Andreea Vasilescu, Sursa: Ziare.com