Ce avem azi la Nistru? Pe malul stâng – o a doua Rusie… Din jumătatea de milion de populaţie din stânga Nistrului, 180 de mii sunt cetăţeni ruşi şi alţi 100 de mii — cetăţeni ucraineni. 50%, sumar vorbind. Cine sunt ei? Ce ocupaţii au? Interesele cui servesc?

Rusia nu se dă bătută. Lupta pentru R. Moldova continuă. După ce Parlamentul European a dat peste cap războiul vinurilor, înscenat de Moscova, şi a dat undă verde băuturilor moldoveneşti pe piaţa comunitară, Rusia s-a grăbit să provoace un nou scandal în relaţiile cu Chişinăul.

Nu, nu e vorba de un nou război al merelor sau al gasterbeiterilor, aşa după cum a scris presa rusă. Moscova şi-a trecut supărările pe un alt plan decât cel comercial şi umanitar. Potrivit viceministrului rus de Externe, Grigori Karasin, Kremlinul se arată profund îngrijorat de decizia Chişinăului privind instalarea a 6 puncte interne de control migraţional la Nistru pentru cetăţenii străini care traversează frontiera moldo-ucraineană pe segmentul transnistrean, necontrolat vremelnic de Chişinău.

Controlul va fi aplicat în cazul în care străinii veniţi în Transnistria (de obicei aceştia sunt cetăţeni ruşi sau ucraineni) vor vrea să ajungă în dreapta Nistrului. Rusia se opune, nu vrea, nu-i convine să-i fie monitorizaţi «cetăţenii» (agentura) din Transnistria şi ameninţă cu dezgheţarea conflictului transnistrean, — asta dă de înţeles Karasin, iar marţi, la Chişinău, într-o conferinţă de presă, V. Liţkai, fostul şef al biroului de relaţii externe în administraţia transnistreană, mai că nu a ajuns la declaraţii de război. În opinia sa, instalarea posturilor migraţionale ar putea readuce situaţia de la Nistru la condiţia din ajunul conflictului armat din 1992. Nu sunt mai puţin categorici în declaraţiile lor nici comuniştii.

Cântând în strună Moscovei, aceştia acuză conducerea R. Moldova că pune la cale instalarea unei frontiere pe Nistru… Poziţia comuniştilor este clară. Ei profită de frustrările şi emoţiile Moscovei şi sunt gata să speculeze orice scenariu din Est, în speranţa că vor putea provoca alegeri anticipate şi reveni la putere. Rusia, la rândul ei, îşi doreşte şi ea un alt regim de guvernare la Chişinău, mai loial Moscovei. Până la urmă, şi unii şi alţii vor acelaşi lucru: scoaterea R. Moldova de pe agenda Summitului de la Vilnius şi menţinerea ei sub influenţă rusească.

Scandalul cu oficiile migraţionale la Nistru nu e de azi. Un proiect de lege privind deschiderea acestor oficii a fost votat de Parlamentul R. Moldova înaintea vacanţei de vară, pe 5 iulie, şi trecut pentru lectura a doua în sesiunea de toamnă-iarnă. După revenirea din vacanţă, comuniştii au cerut, însă, anularea proiectului de lege, demiterea Guvernului, dizolvarea Parlamentului şi anticipate. Sub flamura aşa-zisei revoluţii de catifea, comuniştii — inspiraţi şi ajutaţi de Rusia, au pornit să scandalizeze lucrurile în speranţa că vor putea sabota asocierea R. Moldova la UE. Şi fac paradă «de catifea». Ăsta e baiul. Restul sunt pretexte.

Să fie clar: instalarea oficiilor migraţionale la Nistru este o condiţie obligatorie pentru liberalizarea regimului de vize cu UE – cauză pe care R. Moldova o pledează de ani de zile pentru cetăţenii săi şi pe care Rusia, tot de atâţia ani, o boicotează prin agenţii săi de influenţă de la Chişinău, Tiraspol, iar mai nou — şi Comrat. Paradoxul paradoxurilor: Rusia, care speculează cel mai mult în jurul acestor posturi migraţionale, le are instalate în Rusia, acolo unde are nevoie de ele, în număr de 142. Şi nici Chişinăul, nici un alt stat, mai îndepărtat sau mai apropiat de Rusia, nu s-a arătat deranjat de acest fapt, pentru că problema este până la urmă una internă a Rusiei şi ţine de securitatea ei, tot aşa cum cele 6 posturi migraţionale la Nistru sunt o problemă internă care ţine de securitatea R. Moldova. Şi punctum.

De ce admite Chişinăul şi nu vrea Moscova şi Tiraspolul să admită un control migraţional la Nistru? Ar fi mai multe răspunsuri. Mai în faţă cred că ar fi opţiunile geo-umane: Chişinăul vrea o apropiere cât mai mare de UE, Moscova şi Tiraspolul dimpotrivă. Chişinăul vrea deschiderea frontierelor UE pentru cetăţenii săi, Moscova şi Tiraspolul vor păstrarea statutului de rezervaţie rusească pentru R. Moldova.

Rusiei îi convine să menţină statutul de gaură neagră pentru Transnistria, pe când Chişinăul (în urma asocierii la UE) va trebui să blocheze această gaură. Statutul R. Moldova se schimbă radical în cazul .plecării sale spre UE. Cel al Rusiei va trebui să se schimbe şi el. Asocierea la UE trece R. Moldova din coridorul doi de securitate UE şi NATO în coridoul unu. Iar asta înseamnă că Rusia nu va mai putea controla, atât de liber şi nestingherit — după cum o face azi, situaţia în zonă. Instalarea oficiilor migraţionale îi va provoca anumite incomodităţi.

Ce avem azi la Nistru? Pe malul stâng avem, de fapt, o a doua Rusie.

Deşi Transnistria este, de jure, parte suverană a R. Moldova, de facto este un teritoriu ocupat şi ţinut sub ocupaţie de armata rusă, FSB-ul rusesc, miliţia rusă (transnistreană) şi de un regim-surogat instalat de Rusia, monitorizat de Rusia, fiunanţat de Rusia şi pus să facă politică rusească într-un teritoriu care nu este, sub nicio formă, rusesc. Transnistrtia, însă, e invadată nu numai de armată, securitate şi miliţia rusă, ea clocoteşte de tot genul de agentură rusească, care circulă zilnic între Tiraspol, Moscova, Odesa, Kiev, Chişinău, Comrat, Bălţi…

Cum să nu fie deranjată Rusia, dacă din jumătatea de milion de populaţie din stânga Nistrului, 180 de mii sunt cetăţeni ruşi şi alţi 100 de mii — cetăţeni ucraineni, care vor trebui monitorizaţi la trecerea Nistrului. Cine sunt ei? Ce ocupaţii au? Interesele cui servesc?

Deschiderea oficiilor de control migraţional va trebui să facă lumină şi asupra acestui gen de întrebări. Comuniştii se declară deranjaţi că aceste posturi ar pune frontieră pe Nistru. Chiar să nu ştie Voronin că Rusia a instalat regim de frontieră la Nistru încă în 1992? Dacă spre Dubăsari (situaţia e aceeaşi peste tot) poţi trece cu «buna ziua» şi «la revedere» pe lângă servicul de control al R. Moldova, care e unul simbolic, pe partea stângă treci controlul vamal şi de frontieră, de parcă intri în Coreea de Nord. Chişinăul a întârziat cu instalarea posturilor migraţionale exact cu 20 de ani. Păcat ar fi să mai întârziem din cauza lui Voronin, Şevciuk, Karasin sau Putin cu alţi 20.

Ziarul de Gardă