Niciun şantier nou de autostrăzi nu a fost inaugurat de la începutul anului, în ciuda faptului că până acum au fost semnate trei contracte pentru astfel de proiecte. În acest context, sectorul construcţiilor se află în letargie şi trăieşte din lucrările contractate în anii trecuţi.

Sectorul construcţiilor, care ar putea avea o contribuţie semnificativă în creşterea PIB-ului, trăieşte preponderent din lucrările contractate în anii anteriori, dar care încet-încet vor fi finalizate. Investitorii privaţi dispuşi să demareze noi fabrici, ansambluri rezidenţiale sau spaţii logistice sunt puţini, iar în acest context statul rămâne singurul potenţial motor de creştere al pieţei construcţiilor. Dar licitaţiile de noi proiecte în infrastructură, fie că este vorba de cea de transport sau cea de apă şi canalizare, se pot număra pe degetele de la o mână. În acest context, marile firme de construcţii au început să disponibilizeze angajaţi.

„România poate fi considerată a fi în haos. Preo­cuparea pentru investiţii scade şi e dez­amăgitor că se distruge puţinul făcut până acum. Construcţiile ar putea avea o contribuţie importantă la creşterea economică, pentru că oamenii ar avea de lucru şi s-ar menţine o anumită putere de cumpărare. La noi costul vieţii creşte, dar puterea de cumpărare scade. Este o situaţie paradoxală“, spune Răzvan Niculescu-Aron, prim-vicepreşedinte al Patronatului Societăţilor din Construcţii.

Un euro investiţie publică contribuie la formarea Produsului Intern Brut cu 0,5 euro, potrivit estimărilor unor specialişti din finanţe, astfel că investiţii masive în sectorul de infrastructură ar putea avea o contribuţie decisivă la creşterea economică a României. Spre exemplu, investiţii suplimentare în şantiere de şosele de 2,5 mld. euro ar fi adus anul acesta un plus de 1,25 mld. euro la PIB, echivalentul unei creşteri economice de aproape 1%, potrivit unei analize anterioare a ZF. Estimările pentru anul 2013 indică o creştere economică de peste 2% anul acesta, bazată doar pe exporturi şi agricultură.

Investiţiile publice au scăzut cu 11%

În primele opt luni ale acestui an lucrările de construcţii inginereşti, adică de infrastructură, au scăzut cu circa 5,6%, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică. Mai mult, cifrele pentru primele nouă luni ale anului arată că statul a redus cu 11% cheltuielile de capital, adică investiţiile publice. Astfel, statul a sacrificat iarăşi investiţiile pentru a se încadra în ţinta de deficit bugetar agreată cu partenerii externi pentru primele nouă luni, în contextul în care ritmul de creştere a veniturilor bugetare a fost la jumătate faţă de creşterea anuală bugetată.

Mai mult, guvernul a decis să facă o a doua rectificare bugetară, astfel că un minister precum cel al transporturilor, care oferă de lucru pieţei construcţiilor, are un buget mai mic cu 134 mil. lei (30 mil. euro), după ce în vară statul deja tăiase circa 954 mil. lei (220 mil. euro) de la această instituţie. În acest context, întrebarea care apare este ce se va întâmpla cu şantierele de infrastructură deja deschise, dar pentru care finanţările sunt reduse sau tăiate integral? Un astfel de caz este centura Bucureştiului, o şosea vitală pentru toţi actorii economici care fac business în Capitală, dar care în prezent arată, cel puţin în partea sudică, mai degrabă a drum de ţară decât a variantă de ocolire a unei capitale europene. „Costurile reluării activităţii pentru astfel de proiecte vor fi foarte mari. Repornirea motoarelor va fi greoaie“, spune Niculescu-Aron.

Aproape 350.000 de angajaţi în industria construcţiilor

Piaţa construcţiilor a fost afectată în ultimul an de scăderea investiţiilor atât publice, cât şi private, motiv pentru care sectorul de profil va continua să scadă şi în 2013, în contextul în care în perioada 2009-2012 a înregistrat deja un declin accentuat, de 40%, potrivit Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO). Dacă în 2008 valoarea pieţei locale a construcţiilor era de 15,3 mld. euro, în 2013 aceasta nu va depăşi 8,5-9 mld. euro, nivel sub cel înregistrat anul trecut. În prezent în construcţii lucrează circa 348.000 de persoane, număr uşor mai mare decât cel de anul trecut, însă cu 16% mai mic faţă de anul 2008. Pe de altă parte, productivitatea în construcţii a ajuns aproape la jumătate faţă de 2008, în prezent aceasta ridicându-se lunar la circa 1.786 de euro per angajat. La polul opus, singurul indicator care a crescut constant pe timp de criză a fost sa­lariul mediu din construcţii, care a ajuns de la 1.506 lei pe lună în 2008 la 1.749 de lei în primul semestru al acestui an.

Situaţia incertă din industria construcţiilor a determinat intrarea în insolvenţă sau chiar în faliment a multor jucători, de talie mică, medie sau chiar mare. Spre exemplu, anul 2012 a adus intrarea în insolvenţă a două dintre cele mai mari firme de construcţii cu acţionariat românesc, Romstrade (controlată de Nelu Iordache), respectiv Confort (Georgică Cornu). Alţi constructori au fost nevoiţi să reducă puternic personalul din lipsă de noi proiecte pentru care să lucreze. Cel mai recent astfel de caz este cel al companiei Tehnostrade din Bacău, controlată de Dorinel Umbră­rescu, care a anunţat că din decembrie va disponibiliza 1.017 din cei 1.140 de salariaţi pe care îi are în prezent.

O nouă amânare pentru autostrada Timişoara-Lugoj după ce licitaţia a fost iar contestată

Semnarea contractului pentru construcţia lotului al doilea al autostrăzii Timişoara-Lugoj a fost din nou amânată după ce unul dintre consorţiile care au participat la licitaţie a depus o nouă contestaţie la Curtea de Apel Bucureşti.

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a desemnat în urmă cu câteva luni firmele italieneşti Tirrena Scavi şi Societa Italiana per Condotte D’Acqua drept constructori ai lotului al doilea al autostrăzii Timişoara-Lugoj, cu o lungime de 25,6 kilometri. Firmele au venit la licitaţie cu o ofertă de circa 96 de milioane de euro, ceea ce înseamnă că un kilometru construit ar fi costat circa 3,8 mil. euro, potrivit calculelor ZF. Rezultatul licitaţiei a fost contestat însă de un consorţiu condus de firma românească Selina, controlată de Beniamin Rus. Acelaşi consorţiu a depus zilele trecute o nouă contestaţie la Curtea de Apel Bucureşti, astfel că semnarea contractului va fi din nou întârziată.

Contractul de construcţie a celui de-al doilea lot al autostrăzii Timişoara-Lugoj a fost scos la licitaţie în august anul trecut, însă procedura de atribuire a fost tergiversată iniţial de o perioadă îndelungată de evaluare a ofertelor, urmată de contestaţii.

Concurenţă acerbă pentru construcţia autostrăzii Sebeş-Turda: 43 de consorţii au depus oferte pentru 70 km

Licitaţia pentru construcţia autostrăzii Sebeş-Turda (70 de kilometri) a atras interesul companiilor româneşti şi străine de construcţii, 43 de consorţii depunând oferte ieri pentru cele patru tronsoane în care este împărţită şoseaua. Printre firmele care au depus oferte se numără companiile italiene Astaldi sau Tirrena Scavi, cea nemţească Max Boegl, firmele româneşti Hidroconstrucţia (controlată de management şi salariaţi), Euro Construct Trading 98 (Dan Beşciu şi Sorin Vulpescu) sau PA&CO International (Costel Căşuneanu), firma spaniolă FCC Construccion sau cea austriacă Strabag. Costul estimat de CNADNR pentru construcţia acestei autostrăzi se ridică la circa 554 de milioane de euro, potrivit informaţiilor publicate pe e-licitatie.ro. Sebeş-Turda este singura autostradă realizată din fonduri europene pe care statul a scos-o la licitaţie anul acesta.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 30.10.2013