diţia franceză a revistei Slate a publicat un articol pe tema resurselor naturale din România, un material intitulat “Când românii se fură singuri” în care autoarea prezintă România ca o ţară deloc săracă, incapabilă să profite de propriile bogăţii.

“Contrar percepţiei, România nu este lipsită de bogăţii. Însă nu ea este cea care profită cel mai mult de aceste bogăţii. La vest se află aurul râvnit de canadieni. La est sunt gazele de şist promise americanilor. La mijloc, manifestaţiile românilor”, scrie în articol Marianne Rigaux, care a semnat şi documentarul online Stigmatises, legat de stigmatizarea românilor din Franţa.

Potrivit acesteia, autorităţile au autorizat companii străine să exploateze resursele în speranţa că vor obţine beneficii. Aceste autorizaţii au înfuriat cetăţenii, care acum se opun unui proiect legat de cel mai mare zăcământ european de aur (300 tone) şi argint (1.600 tone), pe care canadienii Gabriel Resources caută să îl exploateze încă din 1995.

Articolul arată că Bucureştiul are nevoie de bani în urma crizei economice, în contextul în care România “trăieşte de mai bine de trei ani în perfuzii FMI”, motiv pentru care premierul Victor Ponta a decis că proiectul Roşia Montană prioritatea principală, iar Guvernul a declarat proiectul “de utilitate publică şi interes excepţional”, ceea ce autorizează compania minieră să exproprieze sătenii din zonă în numele Statului.

„Problemă: Statul român este acţionar minoritar al Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), compania desemnată să exploateze zăcământul Profiturile vor merge mai ales către compania canadiană Gabriel Resources, care deţine 75% din proiect”, scrie Rigaux.

La Roşia Montană în sat, părerile sunt împărţite între cei care se opun proiectului minier şi cei care vor locurile de muncă promise de proiect. La Bucureşti, mobilizarea în protest a fost determinată de riscurile asupra mediului.

“Manifestaţiile împotriva proiectului minier se leagă de cele împotriva gazului de şist. La Bîrlad, în nord-vestul ţării, protestele capătă amploare după ce în vară premierul a autorizat compania americană Chevron să exploreze gazul de şist din regiune”, notează autoarea, adăugând că profitul pe care îl poate obţine statul din acordurile cu Chevron rămâne necunoscut, deoarece contractele sunt secrete.

“La fel ca la Roşia Montană, nemulţumirea depăşeşte cu mult cercurile ecologiste”, mai scrie Rigaux.

Ziarul Financiar