Salariile angajaţilor români au crescut cu mai bine de 50% în ultimii şapte ani, iar majorările au depăşit nivelul inflaţiei – de 40% în aceeaşi perioadă -, în timp ce economia dă semne de revenire şi şomajul stangează. Cu toate acestea, populaţia nu resimte o îmbunătăţire a nivelului de trai, consumul se află într-o revenire anemică, iar numărul de locuri de muncă nou-create nu au dus la o „recuperare“ a joburilor pier­dute în anii de criză. Cum se explică fenomenul?

„O parte din creşterile salariale au fost mâncate de inflaţie, iar o parte nu se resimt la nivelul populaţiei pentru că nu mai există febra consumului de dinainte şi oamenii şi-au redirecţionat resursele pentru plata datoriilor. De aceea, sentimentul este că se trăieşte mai prost, chiar dacă statisticile arată o îmbunătăţire din punct de vedere salarial“, este de părere analistul economic Aurelian Dochia, managing director al firmei de consultanţă CONCEPT – Eco­nomic and Business Consulting.
Statistica a arătat ieri că salariul mediu net pe economie a ajuns la 1.600 de lei în luna august (în creştere cu 5% faţă de perioada similară a anului trecut). Cu un nivel salarial mediu de 355 de euro, angajaţii români au în continuare salarii de trei ori mai mici decât cei din alte state membre ale Uniunii Europene, unde media este de 1.000 de euro net pe lună.

„Îmi amintesc că în anii ’96 – ’97 se făceau mereu comparaţii, că salariile din România erau de trei-patru ori mai mici decât cele din Ungaria, Cehia sau Slovacia, iar ei aveau salarii medii echivalente cu 300 de euro, iar noi de 100. Acum, am ajuns şi noi la nivelul de peste 300 de euro, dar decalajul faţă de media Uniunii Europene va rămâne la fel de mare ani buni de-acum încolo“, mai spune Dochia.

Guvernul va discuta în această lună despre bugetul pe anul viitor, iar printre măsurile menite să stimuleze crearea de noi locuri de muncă se află fie reducerea CAS (cerută în nenumărate rânduri de către angajatori, care spun că nivelul contribu­ţiilor sociale reprezintă o adevărată povară fiscală), fie eliminarea impozitării pe salariul minim. În plus, în programul de guvernare al USL este prevăzută o creştere a salariului minim pe economie până la 1.200 de lei până în 2016, ceea ce ar putea duce la o creştere a salariilor pentru mai bine de o treime din angajţii din economie, având în vedere că în prezent 1,6 milioane de salariaţi sunt plătiţi cu salariul minim.

De altfel, în perioada analizată, 2007 – 2013, valoarea salariului minim brut pe economie s-a dublat, ajungând de la 390 de lei în 2007 la 800 de lei în 2013. „Până la urmă, creşterea de salarii nu poate fi dată decât de creşterea de productivitate. Câtă vreme creşterile de venituri, fie că e vorba de salarii sau pensii, nu sunt acoperite de o creştere a productivităţii, nivelul de trai nu va creşte. Aşa s-a întâmplat în Grecia, de exemplu, iar când s-a ajuns la nivelul real al salariilor în comparaţie cu productivitatea, oamenii simt că trăiesc mai prost“, mai explică Dochia.

Şi studiile salariale realizate de firmele de consultanţă confirmă statisticile INS, iar previziunile pentru anul viitor nu sunt deloc optimiste. Dacă angajatorii care au partici­pat anul acesta la studiul salarial al firmei de audit şi consultanţă fiscală PwC au spus că au făcut, în medie, creşteri salariale de 4,6% în 2013, previziunile pentru 2014 sunt şi mai pesimiste. Doar 28% din companii au planificat creşteri salariale pentru 2014, procentul mediu fiind cel mai redus din ultimii 5 ani, de doar 5,2%. De altfel, un studiu realizat de firma de consultanţă în HR Mercer arată de asemenea că firmele nu vor acorda creşteri salariale medii mai mari de 5% anul viitor, nivel similar cu cel din acest an.

70% din cheltuielile unei gospodării se duc în consum

O gospodărie din România cheltuieşte, în medie, aproape 2.300 de lei pe lună (800 de lei/persoană), iar această sumă repre­zintă 89,6% din nivelul veniturilor totale, arată datele pentru trimestrul doi al acestui an publicate ieri de Statistică. Cea mai mare pondere în cheltuielile unei gospodării o reprezintă consumul de alimente şi bunuri nealimentare (71,5%), impozite, taxe şi contribuţii (16,7%), în timp ce cele mai mici sunt cheltuielile de producţie (8,2%) şi cele de investiţii (0,6%).

Spre comparaţie, în trimestrul doi al anului 2008 o gospodărie cheltuia, în medie, câte 1.820 de lei pe lună (624 de lei/per­soană), iar suma reprezenta tot 89% din to­ta­lul veniturilor. Paradoxal, nivelul cheltu­ielilor de consum era mai scăzut (de 71,1% din total), la fel şi cel al impozitelor şi contri-buţiilor (de 15,9%), în timp ce sumele alo-cate investiţiilor erau de aproape patru ori mai mari decât în prezent (de 2,3% din total cheltuieli).

În prezent, în economie lucrează 4,3 milioane de angajaţi (din care 3,1 de mili­oane în mediul privat), în contextul în care populaţia activă, aptă de muncă, este de 10 milioane de persoane, iar numărul pensio­narilor îl depăşeşte pe cel al salariaţilor.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 08.10.2013