Paris Match l-a găsit pe Cornelius Gurlitt, posesorul comorii naziste din apartamentul cu gunoaie. Lovitură de teatru în cazul celor peste 1.400 de tablouri de mari maeştri găsite într-un apartament plin de gunoaie din elegantul cartier al oraşului german Munchen. Este vorba despre cea mai mare colecţie de artă jefuită de nazişti care a ieşit din ascunzătoare, iar povestea sa a fost făcută cunoscută graţie jurnaliştilor de la revista germană Focus.

Revista franceză Paris Match susţine că l-a descoperit pe enigmaticul octogenar german în posesia căruia se aflau operele de artă, cel mai probabil provenind din furturi şi confiscări ale naziştilor! Cornelius Gurlitt a fost depistat de reporterii de la Paris Match într-un centru comercial din cartierul Munchen-Schwabing!

Descoperirea efectuată la domiciliul lui Cornelius Gurlitt, fiul cel mare al unui negustor de artă al Celui de-al Treilea Reich, este una dintre cele mai importante, în materie de opere jefuite de regimul nazist. Valoarea totală a pânzelor găsite ar putea depăşi un miliard de euro.

Trăieşte!

“Exclusiv: bărbatul de 79 de ani care deţinea 1.406 capodopere de Picasso, Matisse sau Otto Dix este încă în Munchen”, titrează revista franceză, care dă lovitura de presă publicând şi o fotografie cu Cornelius Gurlitt.

“Presa din lumea întreagă se întreba dacă Gurlit mai este în viaţă. De la percheziţionarea apartamentului său din Munchen, care, în martie 2012 a permis descoperirea uneia dintre cele mai importante comori de artă contemporană – 1.406 tablouri de mari maeştri, precum Picasso, Chagall, Paul Klee sau Max Beckmann – bărbatul părea că s-a evaporat. Săptămâna trecută, procurorul din Augsburg, care se ocupă de acest dosar, admitea în faţa presei că habar nu are unde se află octogenarul”, scrie Paris Match.

Un răspuns care i-a lăsat cu gura căscată

“În realitate, acest bătrân de 79 de ani cu alură elegantă nu şi-a schimbat cu nimic obieceiurile, continuând să circule în cartierul său Schwabing. Noi l-am găsit într-un centru comercial unde îşi făcea cumpărăturile, vineri după-amiază. L-am abordat, cum era şi firesc, solicitându-i nişte declaraţii, dar Cornelius Gurlitt ne-a refuzat într-o manieră mai degrabă enigmatică:’O aprobare care vine din partea greşită (tabăra greşită?) este cel mai rău lucru care se poate întâmpla’, ne-a spus el, cu o voce puţin tremurată, cu privirea sa de un albastru pătrunzător, plină de furie şi de teamă”, scriu redatorii de la Paris-Match.

“Prin acest răspuns, Cornelius Gurlitt a vrut poate să spună că nu consideră că a făcut vreo greşeală, păstrând această comoară care fusese constituită de tatăl său, Hildebrand Gurlitt. Iniţial persecutat de nazişti, pentru că avea şi origini evreieşti, acest important comerciant de artă a devenit ulterior unul dintre cei patru intermediari ai lui Joseph Goebbels pe piaţa de artă, scoţând din ţară şi cumpărând sute de tablouri în contul său. La finele războiului, Hildebrand a fost “spălat” de americani. Avea chiar o galerie de artă la Dusseldorf, organizând expoziţii itinerante în SUA la începutul anilor 50 cu unele dintre operele găsite acum în apartamentul din Munchen al fiului său”, scrie Paris Match.

“Potrivit puţinelor informaţii care există despre Cornelius Gurlitt, se pare că acesta, după moartea mamei sale, în 1967, a trăit singur, doar cu operele sale de artă, neprimind niciodată pe nimeni în apartamentul său. A refuzat să răspundă întrebărilor poliţiei. Nu este consiliat juridic, deşi un bun avocat ar anula această confiscare în 15 zile. Viaţa lui este distrusă acum”, mai scrie Paris Match.

Ce recuperări? E proprietarul legal!

Într-o poziţie oficială pentru Focus şi Bild am Sonntag, procuratura germană susţine că Gurlitt este proprietarul legal al celor peste 1.400 de opere de artă găsite în locuinţa sa din Munchen. “Procuratura informează Ministerul Finanţelor din Germania că cele 315 opere confiscate în perioada nazistă şi găsite în colectia lui Gurlitt provin în totalitate din muzee de stat şi nu se poate pune problema restituirii faţă de foştii proprietari”, notează cele două publicaţii amintite, adăugând că “este greu de crezut că Gurlitt va fi anchetat pentru ceva”.

Conform Focus, în timpul percheziţiei din 2012 de la apartamentul lui Cornelius Gurlitt, anchetatorii au dat peste un registru contabil în care Hildebrand Gurlitt, tatăl lui Cornelius, decedat în 1956, a notat numele tuturor colecţionarilor de artă evrei de la care îşi adjudecase diferite opere de artă la un preţ derizoriu. Anchetatorii se îndoiesc că descendenţii proprietarilor evrei vor recupera vreodată aceste opere, deşi există proceduri legale pentru acest lucru.

22 de opere de artă, în casa cumnatului

A apărut şi cumnatul lui Cornelius Gurlitt. Conform Bild, bărbatul a anunţat poliţia la sfârşitul săptămânii trecute că în casa sa din Kornwestheim, din oraşul Stuttgart, se află 22 de opere de artă şi se teme pentru siguranţa lor. Poliţia din Baden-Wurttemberg a comunicat că unele dintre aceste opere fac parte din colecţia găsită la Munchen. Poliţia nu a dorit să confirme gradul de rudenie dintre cei doi bărbaţi, dar a dat asigurări că bărbatul din Stuttgart nu se face vinovat de niciun delict, deşi cele 22 de opere i-au fost confiscate “pentru stabilirea provenienţei exacte şi a valorii lor”.

Pe banii statului german

Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung publică informaţia că în 1956, Hildebrand Gurlitt şi-a expus operele într-o expoziţie din New York şi San Francisco, evenimente finanţate de statul german. “Deşi există scrisori în arhiva de stat care atestă că anumite opere au fost confiscate de la evrei în perioada nazistă, statul german nu a părut interesat, iar americanii au fost păcăliţi de Gurlitt, care i-a convins că este vorba despre o moştenire”, scrie FAS.

Scrisoare pentru Der Spiegel

Revista germană Der Spiegel susţine că enigmaticul Cornelius Gurlitt a adresat o scrisoare deschisă redacţiei prin care solicită ca numele de familie “Gurlitt” să nu mai fie folosit de revista germană. Motivul ar fi faptul că punerea în legătură cu regimul nazist ar aduce prejudicii de imagine tatălui său defunct, Hildebrand Gurlitt.
“Această solicitare nu va avea niciun succes, în condiţiile în care există documente care atestă faptul că Hildebrand şi vărul său Wolfgang Gurlitt (1988-1965) aveau în acea perioadă o misiune oficială din partea Ministerului Propagandei al Reichului, de colectare a operelor de artă. Hildebrand Gurlitt a fost însărcinat cu misiunea să cumpere în Linz operele de artă râvnite de Hitler. În perioada nazistă, el şi vărul său, care deţinea o galerie în Berlin, se ocupau cu tranzacţii ale operelor de artă în străinătate. Aşa au ajuns opere de artă de mare valoare în Elveţia, Franţa sau Norvegia”, comentează Focus.

20 de franci, un tablou de milioane!

“Documente oficiale confirmă faptul că în luna mai a anului 1940, Gurlitt a cumpărat 200 de picturi de la ministrul Propagandei Joseph Goebbels pentru suma totală de 4.000 de franci elveţieni. 20 de franci pentru o pictură care astăzi valoarează milioane de euro”, remarcă Bild am Sonntag.

Sursa: Jurnalul.ro