Golurile marcate seara de Konstantinos Mitroglou au reînviat vechii demoni din subconștientul nostru. ”Black friday”, așa cum au titrat, previzibil dar corect, niște colegi de breaslă a readus în amintire niște nume de care microbistul român nu poate scăpa. Toate generațiile de microbiști, cel puțin din anii ’70 încoace, au câte un nume care le-au marcat tinerețea. În cele de mai jos, am ales 11 ”villains”, cu speranța că Mitroglou nu va cere un post de titular….

1972. Istvan Szoke. Acest cetățean maghiar a înscris în minutul 87 golul calificării Ungariei în semifinalele Campionatului European. A fost 2-1 în meciul Ungaria-România, jucat la Belgrad, după ce în precedentele dueluri a fost 2-2, respectiv 1-1. Așa era pe atunci… Repet, România era în primele 8 din Europa, iar sistemul de desfășurare era diferit, doar semifinalele constituindu-se într-un turneul final.

1973. Un anume fotbalist pe nume Bernd Bransch a marcat două goluri într-un meci ”care pe care” între RDG și România. 2-0-scor final, iar est-germanii au mers la una dintre puținele turnee finale pe care le-au bifat în istorie.

1977. La puțin timp după nenorocirea din 4 martie, într-un București încă traumatizat după seism, s-a desfășurat un halucinant România-Iugoslavia 4-6. Actualul selecționer al Bosniei Herțegovina, Safet Susic, a marcat de trei ori. Ca nervii să fie și mai întinși, peste cinci ani Susic puncta și în FK Sarajevo-Corvinul 4-0, în Cupa UEFA. Ca să nu îl uităm.

1985. Portarul nord-irlandez Pat Jennings își trăia a doua tinerețe când a poposit la București, pentru un ”decisiv” România-Irlanda de Nord. Oaspeţii au câştigat cu 1-0, iar veteranul portar a făcut una dintre cele mai bune partide din carieră. În cele din urmă, nord-irlandezii au mers la Mexicul din 1986. By the way, e ultimul turneu final la care a participat Irlanda de Nord. Simpatic, nu?

1987. Austria-România, la Viena. ”Tricolorii” aveau nevoie de o victorie pentru a se califica la ”Europenele” din RFG. S-a încheiat 0-0, cu o prestație excelentă a portarului gazdelor, Klaus Lindenberger. Frumos nume, demn pentru examenele de dicție.

1990. Cupa Mondială, faza grupelor. După triumful cu URSS, 2-0, am fost readuși cu picioarele pe pământ de Camerun. Roger Milla a intrat în minutul 58 și a reușit o ”dublă”, scorul final fiind 2-1. Pe-atunci, Milla avea 48 de ani, pardon, 38 de ani.

1991. Pentru a ajunge la ”Europenele” din Suedia, România trebuia să bată la Sofia. 1-1 s-a încheiat în duelul cu Bulgaria, nenea Nasko Sirakov egalând în minutul 57. Pe bulgari nu i-a ajutat remiza…

1994. Kennet Anderson. Și atât.

1998. Aljosa Asanovic. Croatul a scos un 11 metri și a jucat perfect în Croația-România 1-0, în ”optimile” Cupei Mondiale. Fain e că mijlocașul, unul dintre cei mai buni din istoria fostei Iugoslavii, s-a mai distins contra Stelei. A dat golul victoriei lui Hajduk în 1995, 1-0 în Ghencea, în minutele de prelungiri, iar în tot în 1998 a fost decisiv într-o ”dublă” Panathinaikos-Steaua 2-2/6-3.

2001. Comentatorii români făceau mișto (normal, noi suntem cei mai viteji și mai deștepți dintre traci) în ”returul” dintre România și Slovenia (în tur, 1-2), că atacantul Mladen Rudonja (jos, în duel cu Puyol), din 53 de meciuri la reprezentativă, nu a punctat niciodată. Omul s-a enervat și a dat deschis scorul. Restul este isterie.

2003. Martin Laursen, Danemarca-România 2-2, gol în minutul 5 de prelungiri. Lumea știe urmarea, nu mai are sens să insistăm.

Sper că deocamdată nu vom mai adăuga nume la prezenta listă. Mai ales că nu trebuie să crezi în greci nici atunci când sunt în recesiune.

Levente Balint