Ministerul Finanţelor a publicat ieri un proiect incomplet privind bugetul pe 2014, care nu ia în calcul şi fondurile europene. Cea mai mare necunoscută din bugetul anului 2014 este situaţia fondurilor europene, care a dezamăgit şi în acest an, neputinţa atragerii banilor de la Bruxelles lovind direct în buget şi în economie şi forţând Finanţele să majoreze deficitul.

Deşi în primele trei trimestre din an ar fi trebuit să ajungă la bugetul general consolidat 9,5 mld. lei, potrivit programării bugetare, nu a fost atrasă decât jumătate din această sumă, respectiv 5 mld. lei. Iar când a fost anunţată majorarea deficitului bugetar, la 2,5% din PIB, a fost invocată necesitatea de a cheltui mai mulţi bani cu programele derulate din fonduri europene nerambursabile.

Bugetul pentru 2014 a fost fundamentat pe o creştere economică de 2,2%, iar deficitul bugetar a fost stabilit la 2,2% din PIB, potrivit proiectului publicat de Ministerul Finanţelor. Pentru acest an estimările indică un avans al economiei de 2-2,5%, susţinut în principal de cererea externă şi de producţia agricolă foarte bună. Însă, anul viitor motorul principal ar urma să fie cererea internă, după cum anticipează FMI şi Comisia Europeană.

Pentru a compensa majorările de pensii şi salarii din 2014, guvernul a venit cu o creştere a fiscalităţii anul viitor.

Analiştii au avertizat că România ră­mâne într-un „cerc vicios“ cu o creş­tere economică slabă, care nu creează locuri de muncă şi venituri mai mari la buget, în condiţiile în care sunt introduse periodic taxe noi sau sunt majorate unele impozite existente, într-o economie care nu performează. Valoarea salariului mediu brut care stă la baza bugetului de asigurări sociale pentru anul viitor este de 2.298 de lei/lună, în creştere cu 3,3% faţă de nivelul pe care a fost fundamentat bugetul pentru 2013. Totuşi, pentru primele opt luni ale acestui an, salariul mediu brut a fost sub nivelul bugetat.

Cheltuielile bugetare, care nu includ asistenţa financiară din partea UE, ar urma să ajungă la 216,4 mld. lei, iar veniturile bugetare, tot fără fondurile europene, sunt estimate să ajungă la 201,9 mld. lei.

Bugetul este construit pe o creştere economică de 2,2% şi prevede un deficit de 14,5 miliarde de lei. Fondurile europene, încă necunoscute

În lipsa datelor privind veniturile şi cheltuielile din fonduri europene, Guvernul a pus pe masă ieri doar un nivel al cheltuielilor şI veniturilor din resurse interne.

Întrebarea fundamentală este dacă va merge în continuare pe o creştere în valoare nominală ca şi în anii anteriori, de 8-9% şi va ajunge iarăşi să rectifice negativ la jumătatea anului sau în toamnă veniturile şi cheltuielile pentru că nu va obţine această creştere.

La nivelul veniturilor totale probabil că ponderea în PIB nu va depăşi 33,5% din PIB, în condiţiile în care în 2012 veniturile au 33% din PIB, iar în 2011 32,7% din PIB.

Întrebarea este de ce a avut nevoie de noi taxe în valoare de aproape 600 mil. euro şi nu a putut ajusta cheltuielile la nivelul veniturilor obţinute fără noi taxe suplimentare.

Proiectul bugetului general consolidat pentru anul acesta, publicat de Ministerul Finanţelor, a fost construit pe un deficit de 2,2% din Produsul Intern Brut (PIB) şi o creştere economică de 2,2%, potrivit unui proiect publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor.

Documentul progonzează un deficit de 14 mld. lei (3 mld. euro), din venituri de 202 mld. lei (46 mld. euro) şi cheltuieli de 216 mld. lei (49 mld. euro), sume care nu includ asistenţa financiară din partea Uniunii Europene sau a altor donatori.

În strategia fiscală 2013-2015, veniturile bugetului con­solidat sunt estimate în creştere până la 224 de miliarde de lei (50 mld. euro) în 2014, mizându-se pe un plus de 14 mld. lei (3 mld. euro) primite de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate. Cheltuielile totale sunt indicate la 236 de miliarde de lei, de la 223 de miliarde de lei în acest an.

Bugetul de stat se bazează pe venituri de 101 mld. lei şi cheltuieli de 119 mld. lei, unde 40% reprezintă cheltuieli de personal.

Primăriile primesc cu 5% mai mult

Din taxa pe valoare adăugată, guvernul va alimenta bugetele locale cu peste 15,3 mld. lei anul viitor, contribuţie în creştere cu 5% faţă de cea din 2013, însă primăriile vor fi obligate să finanţeze cu prioritate proiecte ale UE şi nu vor primi fonduri pentru lucrări noi dacă nu au alocat bani proiectelor aflate deja în derulare, potrivit Mediafax.

Din totalul sumei alocate autorităţilor locale din TVA, 2,1 mld. lei (14% din total) sunt pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor, 11 mld. lei (72%) sunt pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti, 368,3 mil. lei (2%) sunt destinate finanţării cheltuielilor privind drumurile judeţene şi comunale, a căror repartizare, pe unităţi administrativ-teritoriale, se face în funcţie de lungimea şi starea tehnică a acestora, prin hotărâre, de către consiliul judeţean, după consultarea primarilor, iar 1,7 mld. lei (11%) sunt pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor.

„În anul 2014, ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale vor finanţa cu prioritate acele lucrări de investiţii/activităţi noi sau în continuare, aferente proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile. Se interzice finanţarea lucrărilor de investiţii noi dacă nu sunt asigurate surse de finanţare a lucrărilor de investiţii/activităţi în continuare, astfel încât să se respecte graficele de execuţie/termenele de punere în funcţiune sau datele de finalizare a proiectelor aflate în implementare“, se arată în document.

Contribuţia la pensii private creşte la 4,5%

Bugetul asigurărilor sociale de stat a fost construit pe venituri de 51,8 mld. lei şi cheltuieli de 52 mld. lei, luând în calcul un salariu mediu brut de 2.298 lei anul viitor.

Tot în bugetul asigurărilor sociale se precizează că sistemul de pensii private obligatorii va primi o contribuţie de 4,5% din venitul brut al salariaţilor, ceea ce reprezintă o majorare cu jumătate de punct procentual de la nivelul contribuţiei pentru anul acesta.

Până în 2016, contribuţia ar trebui să ajungă la 6%, potrivit legislaţiei.

Angajările, îngheţate în sectorul public

Angajările în companiile de stat vor necesita şi anul viitor aprobarea specială a guvernului sau a autorităţilor locale, însă vor putea majora cheltuielile salariale, în funcţie de inflaţia pe 2013, indiferent dacă au înregistrat profit sau nu.

„Operatorii economici care au înregistrat profit în anul precedent pot majora cheltuielile de natură salarială realizate în anul precedent, cu încadrarea în nivelul aprobat prin bugetele de venituri şi cheltuieli, cel mult cu indicele mediu de creştere al preţurilor prognozat pentru anul 2014. Operatorii economici care nu au înregistrat profit în anul precedent sau care primesc subvenţii sau transferuri de la bugetul de stat şi bugetul local pentru activitatea de exploa­ta­re pot majora cheltuielile de natură salarială realizate în anul precedent, cu încadrarea în nivelul aprobat prin buge­tele de venituri şi cheltuieli, în limita procentului mediu de creş­tere a salariilor aplicabil pentru personalul din sectorul bu­getar, dar nu mai mult decât indicele mediu de creştere al pre­ţurilor prognozat pentru anul 2014“, se arată în document.

Creşterea câştigului mediu brut lunar pe salariat va fi corelată cu creşterea productivităţii muncii.

Salariul mediu brut pe economie, în creştere cu 3%

Valoarea salariului mediu brut care stă la baza bugetului de asigurări sociale pentru anul viitor este de 2.298 de lei/lună, în creştere cu 3,3% faţă de nivelul pe care a fost fundamentat bugetul pentru 2013. Totuşi, pentru primele opt luni ale acestui an, salariul mediu brut a fost sub nivelul bugetat, de 2.215 lei/lună, potrivit datelor centralizate pe baza informaţiilor de la Institutul de Statistică.

Creşterea salariului mediu pe economie este puţin probabil să se realizeze ca urmare a creşterilor salariale realizate în mod „voluntar“ de către mediul privat, având în vedere că foarte puţini angajatori au bugetat majorări salariale pentru 2014. De altfel, mai puţin de o treime din companii (28%) au declarat că vor majora salariile angajaţilor anul viitor, iar procentul de creştere va fi undeva în jurul valorii de 5%, potrivit studiului salarial realizat de firma de consultanţă PwC. Pe de altă parte, creşterea salariului minim brut pe economie (de la 800 la 900 de lei pe lună – în două tranşe) va conduce la o majorare, în medie, a câştigului salarial mediu din economie, având în vedere că de această măsură sunt influenţate salariile a peste 800.000 de angajaţi.

Salariul mediu folosit la fundamentarea bugetului este un indicator extrem de important, având în vedere că în funcţie de valoarea sa se calculează valoarea punctului de pensie.

În prezent, în economie lucrează 4,3 milioane de angajaţi (din care 3,1 milioane la privat şi 1,2 milioane la stat), în contextul în care populaţia activă, aptă de muncă, este de 10 milioane de persoane, iar numărul pensionarilor îl depăşeşte pe cel al salariaţilor. Adelina Mihai

Optimism la şomaj: se vor încasa mai mulţi bani din contribuţii

Guvernul a stabilit, pentru anul viitor, un buget cu venituri de 1,8 mld. lei pentru şomaj, în creştere cu 22% faţă de anul viitor, în timp ce cheltuielile estimate pentru 2014 cu şomerii sunt tot de 1,8 mld. lei, în scădere cu aproape 6,5% faţă de bugetul estimat pentru acest an (înainte de rectificare). Având în vedere că la a doua rectificare bugetară din acest an s-a decis reducerea cheltuielilor pentru şomaj în 2013 până la 1,65 miliarde de lei, rezultă că, de fapt, guvernul a luat în considerare o eventuală creştere a numărului de şomeri pe 2014.

„Deficitul sistemului de asigurări pentru şomaj înregistrat la sfârşitul anului 2014 se acoperă din disponibilităţile înregistrate de bugetul asigurărilor pentru şomaj în anii precedenţi“, se arată în proiectul de buget pe 2014.

Cu toate acestea, cele mai recente date arată că deficitul la bugetul de asigurări pentru şomaj a ajuns la 181 de milioane de lei în primele opt luni ale anului, în scădere cu 8% faţă de anul trecut, iar statul alocă în fiecare an subvenţii pentru a-l acoperi.

La finele lunii septembrie, rata şomajului înregistrată la ANOFM (Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă) a fost de 4,7%, mai mică decât în lunile precendente ale anului, dar şi faţă de septembrie 2012 (când era de 5%). Numărul de şomeri aflaţi în evidenţele agenţiilor de ocupare a fost la finele trimestrului trei al anului de aproape 430.000 de persoane, dintre care doar 163.000 sunt incluşi în categoria şomerilor indemnizaţi (care primesc ajutoare de şomaj). Adelina Mihai

Salariile bugetarilor rămân la 7,3% din PIB

Guvernul a bugetat pentru anul următor cheltuieli de personal în cuantum de peste 46 de miliarde de lei, adică de 7,3% din PIB, la fel ca în 2013 (deşi anul viitor economia va creşte cu 2,2%). Cu toate acestea, din documentele publicate de Ministerul de Finanţe pentru bugetul din 2014 nu reiese care este numărul de posturi finanţate pentru anul viitor. La finele lunii septembrie, numărul de bugetari era de 1,18 milioane de persoane, în scădere cu 6.700 de posturi finanţate de la începutul anului. În 2013 şi în 2014 cheltuielile de personal au crescut mult comparativ cu 2012 (unde execuţia bugetară indica un nivel de 6,9% din PIB al cheltuielilor de personal, adică 40,79 mld. lei), pe fondul reîntregirii salariilor bugetarilor.

În plus, cheltuielile cu angajaţii de la stat vor creşte şi pentru că aproape 240.000 de bugetari vor beneficia de creşterea salariului minim brut pe economie (de la 800 la 900 de lei brut/lună).

Tot în documentele publicate pe site-ul Finanţelor este specificat faptul că, în 2014, companiile de stat nu vor putea face noi angajări fără aprobarea guvernului sau a autorităţilor locale, însă vor putea face creşteri salariale ajustate la inflaţie. În companiile de stat lucrează în prezent peste 330.000 de angajaţi, potrivit datelor de la Finanţe.

Cheltuielile cu salariile bugetarilor au scăzut în anii trecuţi pentru că, din 2008 până anul trecut, din sistem au ieşit peste 200.000 de angajaţi, iar scăderea a fost generată, în mare parte, de aplicarea regulii o nouă angajare la şapte plecări. Însă această regulă a fost eliminată în toamna anului trecut, ceea ce a condus, în unele luni, la creşterea numărului de angajaţi din sistem. Adelina Mihai

Mai mulţi bani la pensii

Bugetul asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de pensii va avea în 2014 venituri şi cheltuieli în cuantum de 51, 88 miliarde de lei în 2014, în creştere cu 2,3% faţă de nivelul din 2013. Bugetul de pensii are cel mai mare deficit, de peste 8,2 miliarde de lei în prezent (deşi a scăzut faţă de anul anterior), fiind „acoperit“ în fiecare an de subvenţii acordate de stat.

Problema deficitului la fondul de pensii este greu de rezolvat câtă vreme numărul de pensionari (de peste 5,3 milioane de persoane) îl depăşeşte pe cel al salariaţilor (de 4,3 milioane de persoane) care cotizează în fiecare lună procente semnificative din salariu pentru a alimenta bugetul de pensii. Analiştii economici susţin că aceasta este cea mai gravă anomalie a economiei şi a societăţii româneşti. O altă prevedere a proiectului de buget pe 2014 arată că nivelul contribuţiei la sistemul de pensii private obligatorii (Pilonul II) va creşte de la 4% la 4,5% din venitul brut al salariatului, Totuşi, nivelul contribuţiei din acest an, de 4%, a fost cu 0,5% sub nivelul din calendarul iniţial. Până în 2016, această contribuţie ar trebui să ajungă la 6% din venitul brut al angajatului, potrivit legislaţiei. Adelina Mihai

Economia va creşte cu 2,2% în 2014

Bugetul pentru anul viitor va fi fundamentat pe o creştere economică de 2,2%. Şi FMI şi Comisia Europeană anticipează o creştere a economiei româneşti de peste 2% în 2014, motorul principal urmând să fie cererea internă. Anul trecut economia a crescut cu doar 0,7%, iar pentru acest an estimările indică un avans al economiei de 2-2,5%, susţinut în principal de cererea externă, de exporturi şi de producţia agricolă foarte bună. O serie de analişti au atras atenţia că agricultura foarte bună maschează o evoluţie „semnificativ mai slabă“ a economiei în 2013 faţă de 2012. În plus, structura creşterii economice din acest an, bazată pe exporturi şi agricultură, nu este una care să favorizeze veniturile bugetare ale statului. Deşi veniturile bugetare aveau o rată anticipată de creştere de 8,4% în 2013 faţă de 2012, acestea au crescut cu doar 4,5% an la an în decursul primelor nouă luni ale anului, evoluţia încasărilor reflectând doar parţial ascensiunea economiei. Analiştii consideră că un avans al economiei în 2014 în principal pe baza revigorării cererii interne nu pare credibil şi susţin că tot cererea externă va susţine creşterea economică. Claudia Medrega

Continuă ajustarea. Deficitul bugetar coboară la 2,2% din PIB în 2014

Deficitul bugetar va fi anul viitor de 14,5 mld. lei, reprezentând 2,2% din PIB, potrivit proiectului bugetului pentru 2014. Astfel, ajustarea fiscală va continua.

În ultimii trei ani Finanţele au reuşit să reducă deficitul bugetar în principal în urma aplicării unor măsuri dure de austeritate – concretizate în disponibilizări, tăierea salariilor bugetarilor cu 25% şi majorarea TVA de la 19% la 24%, iar adeseori au sacrificat şi investiţiile. Şi în primele nouă luni din 2013 Ministerul Finanţelor a sacrificat investiţiile pentru a se încadra în ţinta de deficit bugetar agreată cu partenerii externi, în condiţiile în care ritmul de creştere a veniturilor bugetare a fost la jumătate faţă de creşterea anuală bugetată, încasările nereuşind să ţină pasul cu ascensiunea cheltuielilor. Deficitul bugetar a ajuns după nouă luni la 8,1 miliarde de lei, respectiv 1,3% din PIB, în limitele ţintelor stabilite. Ţinta de deficit agreată cu FMI pentru finalul lunii septembrie a fost de 9,1 mld. lei. Claudia Medrega

Veniturile şi cheltuielile bugetare, aproape duble faţă de 2006

Veniturile şi cheltuielile bugetare au crescut cu peste 80% în perioada 2006-2013, iar dacă media încasărilor şi a cheltuilelilor din primele nouă luni se va menţine şi în ultima parte a anului, acest trend se va menţine şi pentru actualul exerciţiu bugetar.

În cazul veniturilor, boomul s-a produs în perioada 2007-2008, vârful creşterilor economiei locale, atunci când încasările au avansat cu peste 50% în numai doi ani. Ulterior ritmurile de creştere s-au domolit, veniturile crescând treptat până la aproximativ 190 de milioane de lei în acest an.

În acelaşi interval, cheltuielile au urmat acelaşi trend de creştere însă ritmurile au fost peste cele ale veniturilor, astfel că în perioada 2007-2008 deficitul s-a dublat. După anul 2009, odată cu acordul cu FMI, Finanţele au ales adeseori să taie banii de la investiţii pentru încadrarea în ţinta de deficit.

Toate guvernele din ultimul deceniu au pus pe masă proiecte pentru majorarea veniturilor prin întărirea disciplinei în colectarea taxelor, dar acestea au rămas doar la nivel declarativ, în timp ce „în teren“ ponderea veniturilor în PIB nu a depăşit niciodată pragul de 33%.

Spre exemplu, creşterea economică bazată pe agricultură a luat prin surprindere guvernul în condiţiile în care incapacitatea Finanţelor de a colecta bani din acest sector a creat o „gaură“ în veniturile bugetare. O situaţie similară este aşteptată şi în acest an având în vedere că agricultura trece din nou printr-un sezon bogat în recolte. Gabriel Razi

Isărescu vroia tăieri de cheltuieli, n-a fost consultat pe taxe

Mugur Isărescu afirmă că ar fi fost adeptul controlului cheltuielilor administrative şi sociale şi nu a fost consultat pe creşterea impozitelor, dar înţelege decizia Guvernului, mai ales că este vorba de o coaliţie, sperând că producătorii vor asuma costuri.

„Guvernul poate să stabilească taxe şi impozite pentru că este apanajul său, oferit de Constituţie şi asta în orice stat din lume (…) ăsta e comentariul instituţiei. Dar să vă spun şi un comentariu personal, ca economist pot să-mi permit. Într-adevăr, în România acum, poate mai mult decât orice este bine să stimulăm munca pe toate căile şi să ţinem sub control cheltuielile administrative şi cheltuielile sociale. Dar asta în condiţiile de echilibru social şi politic. Eu am fost acolo un an de zile ştiu cât de greu este să ţii un echilibru politic şi unul social. Şi mai ştiu, şi anul trecut este încă o dovadă, că atunci când iei nişte măsuri dar nu mai ai echilibru politic şi social, te duci înapoi cu un an, cu doi, cu trei şi asta costă foarte mult chiar în materie de să spun stabilitate financiară, stabilitate a pre?urilor. Cel care are responsabilitatea este şeful guvernului. Decizia politică ce rol are? Nu vedeţi ce proces complicat? Se ia în cadrul unei coaliţii. Şi eu am condus un guvern de coaliţie şi ştiu cât de greu să … „, a spus guvernatorul BNR, întrebat dacă a fost de acord cu măsurile anunţate de Guvern sau dacă a avut alte sugestii. Mediafax

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 08.11.2013