Premierul chinez Li Keqiang, care conduce de la Beijing investiţiile făcute de cea de a doua economie a lumii, a venit la Bucureşti pentru a discuta „dosare“ ce stau de ani buni pe masa autorităţilor din lipsă de finanţare. Primele pe listă sunt proiecte energetice de 8,7 miliarde de euro, printre care se numără reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă sau hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti. Pe masa discuţiilor a ajuns şi investiţia într-o linie ferată de mare viteză, iar autorităţile sanitar-veterinare din cele două ţări au semnat un acord pentru comerţul internaţional cu bovine şi carne de porc congelată.

România şi China au semnat ieri o serie de acorduri de principiu privind investiţii în domeniul energiei, în special în proiecte-mamut care stau pe masa guvernelor chiar şi de 20 de ani şi pentru care statul nu a găsit parteneri. Astfel, conducerea Nuclearelectrica (simbol bursier SNN), societatea care controlează centrala atomică de la Cernavodă, a semnat o scrisoare de intenţie cu China General Nuclear Power Corporation pentru construirea a două noi unităţi nucleare, potrivit unui comunicat al guvernului.

Directorul Complexului Energetic Oltenia, cel mai mare producător termo din sistem, a încheiat un acord de intenţie de cooperare cu China Huadian Corporation pentru construcţia unui nou grup pe lignit la Rovinari. Complexul Energetic Hunedoara, cel mai ineficient producător din sistem, va colabora cu China National Electric Engineering pentru a reabilita un grup din termocentrala Mintia. În ceea ce priveşte proiectul hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti, care se apropie de vârsta de 30 de ani, directorul companiei de proiect a semnat o scrisoare de confort cu un oficial al companiei chineze Sinohydro.

La finalul listei transmise de guvern se menţionează şi un acord între Mingyang Wind Power Group, un producător chinez de turbine eoliene, şi Romanian Păunescu Corporation, firmă reprezentată de Bobby Păunescu, producător de cinema şi proprietar de mass-media, privind „investiţii în centrale eoliene şi echipamente de export“. Compania lui Păunescu nu figurează ca fiind înregistrată la Ministerul Finanţelor, iar familia Păunescu nu şi-a exprimat până acum public interesul de a investi în energia regenerabilă.

Cei doi premieri, Li Keqiang şi Victor Ponta, au trecut în revistă garda de onoare

O linie de cale ferată pentru trenuri de mare viteză în România, proiect în discuţii

Chinezii, care au finalizat anul trecut cea mai lungă linie de cale ferată de mare viteză din lume, între capitala Beijing şi oraşul Guangzhou, din sudul Chinei, ar putea să construiască şi în România o linie pentru trenuri de mare viteză. Pe linia ferată dezvoltată în China, trenurile circulă cu 300 de kilometri la oră, distanţa dintre cele două oraşe fiind de 2.298 de kilometri.

Ieri, în cadrul întâlnirii care a avut loc între Li Keqiang, premierul Chinei, şi premierul Victor Ponta s-a discutat şi despre cooperarea în domeniul infrastructurii, inclusiv dezvoltarea de linii de cale ferată pentru trenuri rapide. Victor Ponta a precizat că există potenţial pentru colaborare cu China şi în domeniul infrastructurii, în domeniul feroviar pentru o porţiune de linie de cale ferată cu tehnologie chineză, fără a preciza însă între ce oraşe se doreşte dezvoltarea acestei linii.

Unul dintre proiectele prioritare pentru CFR SA în perioada 2013-2015 este însă găsirea de finanţare pentru o linie de mare viteză care să lege Constanţa de Arad, până la Budapesta.

Chinezii colaborează deja cu alte state pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare, respectiv Bulgaria, pentru trei linii pe care să circule trenuri cu viteze de peste 200 kilometri la oră, dar şi pentru Israel şi Kenya.

Undă verde pentru exporturile de bovine şi carne de porc

Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a semnat formal acorduri pentru exporturile de bovine de reproducţie şi pentru carnea de porc congelată cu AQSIQ, o instituţie cu funcţii similare din guvernul Chinei.

În primul an crescătorii români de bovine s-au angajat deja să livreze 14.000 de capete de animale.

Miza este una imensă şi pentru producătorii de carne de porc având în vedere că piaţa chineză are cel mai mare consum din lume. Deschiderea „porţilor“ pieţei chineze a cărnii de porc vine la numai câteva luni după ce Shanghui International a achiziţionat producătorul american Smithfield, ce controlează un sfert din producţia românească de carne de porc.

Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a anunţat recent că există o cerere anuală de 3 milioane de porci, 3 milioane de ovine şi 500.000 de capete de bovine.

În primele nouă luni ale anului exporturile româneşti de alimente şi animale vii în China au fost de 0,9 milioane de euro, iar anul trecut livrările s-au ridicat la 1,5 milioane de euro.

La conferinţa de presă comună, schimburile de amabilităţi au fost consistente. Victor Ponta a spus că ceaţa s-a risipit în Bucureşti chiar după prânz când a aterizat premierul Chinei, iar Li Keqiang a spus că parteneriatul între România şi China este ca un vin vechi şi bun românesc

Ce proiecte energetice îi interesează pe chinezi

Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă

Parteneri: Nuclearelectrica şi China General Nuclear Power

Valoare: 6,5 miliarde de euro

Extinderea centralei nucleare de la Cernavodă, care are o putere instalată de 1.400 MW şi acoperă 20% din consumul naţional de energie, cu încă două reactoare de o putere similară. Cele patru reactoare ar urma să funcţioneze în bandă, adică nonstop, făcând necesară echilibrarea sistemului energetic pe timp de noapte, astfel că proiectul merge mână în mână cu cel privind construcţia unei hidrocentrale de pompaj. Din compania de proiect înfiinţată în 2008 au făcut parte, în afară de Nuclearelectrica, şi companiile străine ArcelorMittal, CEZ, GDF SUEZ, Enel, Iberdrola şi RWE. Toţi partenerii, în afară de Nuclearelectrica, Enel şi ArcelorMittal, s-au retras din proiect, considerând proiectul neviabil economic, în contextul reducerii consumului de electricitate.

Hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti

Parteneri: Hidroelectrica şi Sinohydro Corporation

Valoare: aproximativ 1 miliard de euro

Construirea unei hidrocentrale de pompaj cu puterea instalată de 1.000 MW, în judeţul Cluj. Rolul acestei instalaţii ar fi de echilibrare a cererii şi ofertei de energie în intervale de vârf, fără a apela la producătorii de energie pe cărbune. Hidrocentrala va consuma electricitate produsă în perioadele de gol, în special noaptea, care este mai ieftină, pentru a pompa apa în amonte, în rezervoare. În intervalele de vârf de consum, apa stocată ar fi eliberată pentru a produce energie prin turbinele centralei.

Lacul de acumulare Tarniţa a fost ales ca locaţie pentru proiectul-mamut la sfârşitul anilor ‘80.

Grup nou termoelectric la Rovinari

Parteneri: Complexul Energetic Oltenia şi China Huadian Corporation

Valoare: 1 miliard de euro

Construirea unui nou grup energetic de 500 MW, cu funcţionare pe lignit furnizat de minele din zona Gorjului. Noul grup va fi amplasat în incinta termocentralei Rovinari. Întreaga producţie de energie va fi exportată, pentru a nu face concurenţă producătorilor pe cărbune existenţi.

Lucrări de reabilitare la termocentrala Mintia

Parteneri: Complexul Energetic Hunedoara şi China National Electric Engineering

Valoare: 200 milioane de euro

Reabilitarea grupului nr. 4 pentru a mări eficienţa şi a reduce emisiile de noxe, cât şi pentru a-i prelungi durata de viaţă cu 20 de ani; dotarea grupurilor nr. 3 şi 4 cu instalaţii de desulfurare, pentru a reduce nivelul emisiilor de dioxid de sulf, un gaz toxic care este una din cauzele ploilor acide.

Termocentrala Mintia funcţionează pe huilă şi livrează atât energie electrică, cât şi energie termică pentru municipiul Deva.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 26.11.2013