Chinezii, către liderii agrobusinessului românesc: Faceţi primii paşi la export prin comerţ electronic şi prin prezenţa la târguri şi expoziţii

Constructorii chinezi spun că vor să deschidă birouri pe plan local

Ministrul energiei, Constantin Niţă: Proiectele energetice cu China nu vor presupune garanţia sau ajutorul statului român

Noi am prezentat Chinei standuri cu vinuri, şuncă, războaie de ţesut, eugenii şi ceapă, ei au adus laptopuri, tablete şi walkie-talkie rezistente la apă.

Li Keqiang, premierul Chinei, a doua mare putere economică a lu­mii în acest moment, a anun­ţat ieri într-o conferinţă cu peste 1.000 de participanţi des­făşurată la Palatul Parlamentului că direc­ţiile de dezvoltare în perioada ur­mă­toa­re cu Europa Centrală şi de Est sunt im­por­tul de produse agricole din regiune, in­ves­tiţia în pro­iecte de infrastructură şi furni­zarea aferentă de echipamente şi tehnologii.

„Avem linii de credit pregătite de 10 mi­liarde de dolari. Încurajăm instituţiile finan­ciare să-şi facă birouri aici. Vrem dublarea comerţului cu Europa de Est în următorii cinci ani. Putem ajunge la o balanţă comer­cială echilibrată prin importul de carne de oaie, vită şi lactate, precum şi prin trimiterea de turişti chinezi în re­giune“, a spus ieri Li Keqiang într-un dis­curs de aproape ju­mătate de oră ţinut în cea mai mare sală din Palatul Parlamentului, sala Alexandru Ioan Cuza.

Într-o desfăşurare de forţe organiza­to­rice pe care România o cunoaşte la inter­vale foarte mari de timp, Forumul Economic şi Comercial China – Europa Centrală şi de Est a reunit ieri la Bucureşti peste 1.000 de oficiali, executivi şi oameni de afaceri din China şi Europa de Est.

Totuşi, legăturile slabe între companiile cu capital românesc şi administraţie şi-au spus cuvântul şi în organizare. Pe de o parte, selecţia firmelor prezente la expoziţia din holul Palatului Parlamentului a fost făcută în aşa fel încât niciuna din cele peste 10 firme întrebate de ZF nu avea niciun fel de expor­turi în China, nici Boromir (panifi­ca­ţie), nici Bratesleg Grup S.R.L. Galaţi (legume), nici Mirdatod Prod S.R.L. (pro­duse lactate) sau producătorii de vinuri prezenţi.

Pe de altă parte, şi din speech-ul pre­mie­rului Ponta a rezultat aceeaşi lipsă de conec­tare cu mediul de business românesc, el men­ţionând că în sală sunt prezenţi 300 de oameni de afaceri şi executivi din China, 400 din Europa de Est şi „atât de mulţi“ (so many – engl.) din România.

China a venit cu tehnologie, cu trenuri rapide, cu proiecte în energie, cu tablete, laptopuri şi telefoane mobile Huawei şi ZTE, în timp ce premierul Ponta a prezentat omologului chinez standul firmelor cu vin, lactate şi produse din carne.

„Nu este nicio problemă că niciunul din cei prezenţi nu exportă încă în China. De asta i-am adus aici. 40 de companii româ­neşti şi 250 de firme din China vor stabili acum contacte. Vom avea un ataşat pe agricultură în China. Este important că abia acum dăm drumul la exportul de carne în China“, a spus ministrul agriculturii Daniel Constantin.

Premierul Ponta a spus că România este astăzi o ţară ca un absolvent de facultate dor­nic să înveţe şi ambiţios, dar care este plătit prost.

„Avem nevoie de astfel de colaborări pentru a dezvolta economia românească. Europa va fi puternică dacă toate ţările din cadrul său sunt puternice individual. Trebuie să recuperăm în infrastructură şi în educaţie. România poate să fie un punct de sprijin pentru cooperarea între China şi ţările din regiune, şi nu numai pentru cele din UE, ci şi pentru Ucraina, Moldova sau chiar Turcia“, a spus premierul Ponta.

Mircea Geoană, senator şi preşedintele Aspen, a spus: „Ne aflăm într-o poziţie excelentă, putem fi o poartă logistică extraordinară pentru acces est-vest. România face parte din aceste două mari coridoare care leagă estul şi vestul (Orient şi Rin-Dunare – n.red.). Este coridorul Orient care are ca scop să lege Europa de est şi zona euro. România poate fi unul din coridoarele cheie pe transport multimodal şi comerţ. Coridorul Rin-Dunăre ne duce în inima economiei europene şi anume în Germania“.

Geoană a afirmat că România are o serie de avantaje: petrol şi gaze, IT&C şi industria de automobile.

„Vreau să vă spun că acesta este un drum cu două sensuri, nu e vorba doar de investiţii din China spre Europa. Relaţia este biunivocă. Vrem să avem un echilibru al fluxurilor comerciale cu China. Faptul că putem exporta către Eurasia astăzi este un punct important prin prisma relaţiei cu acest plămân al economiei mondiale“, a încheiat fostul ministru de externe al României.

Andrejs Pildegovics, ministrul adjunct al afacerilor externe din Letonia, a spus că ţara sa este interesată de transport, logistică, educaţie şi turism.

„Este o ţară în dezvoltare, vom deveni al 18-lea membru al zonei euro şi vom fi interesaţi să dezvoltăm acest avantaj competitiv. Aceste atuuri ne ajută să fim un punct de interconexiune între Rusia, Europa şi America de Nord şi dorim extinderea acestor legături inclusiv către China şi integrarea infrastructurii noastre portuare în reţeaua sino-europeană. Scopul nostru este de a deveni un punct nodal între est şi vest, nord şi sud şi suntem mândri că porturile din ţara noastră sunt cele mai mari din zona baltică, cu un trafic de 16 milioane de tone (anual – n.red.)“, a spus Pildegovics.

Liviu Voinea, ministrul bugetului din România, a subliniat că ajutoarele de stat stimulează inves­tiţiile şi creează locuri de muncă.

„Vom avea o nouă schemă de ajutoare de stat, unde va exista eligibilitate în producţie, energie, IT. Jumătate din ajutoarele de stat au mers către construcţia de maşini şi către IT&C. Putem să diversificăm aceste sectoare. Avem trei scheme de ajutoare de stat. De exemplu, pentru o investiţie de 30 de milioane de euro, care duce la 300 de noi locuri de muncă, noi finanţăm până la jumătate din investiţia iniţială“, a spus Voinea.

El afirmă că de acum încolo vorbim de exporturi româneşti de produse agroalimentare în China care vor începe de la 1 ianuarie 2014. „Acestea vor pune din nou contul curent al nostru pe excedent, poate nu doar pentru jumătate de an, ci pentru tot anul. Este o piaţă uriaşă şi noi aici nu am excelat până acum la produse agroalimentare“, a mai spus ministrul.

Li Keqiang, premierul Chinei

În 2012, volumul comerţului dintre China şi Europa a depăşit 50 de miliarde de dolari, însă schimburile comerciale cu regiunea voastră (Europa Centrală şi de Est – n. red.) reprezintă doar 10% din această valoare. Trebuie să cooperăm pentru a dubla volumul comercial în următorii cinci ani. 2014 să devină anul investiţiilor şi al promovării de afaceri între China şi Europa Centrală şi de Est.

Dorim nişte schimburi comerciale echilibrate prin import de produse agricole de calitate precum carnea de oaie sau produsele lactate.

De asemenea, vrem să încurajăm turiştii chinezi să viziteze ţările din regiune.

Vrem să cooperăm pentru a realiza proiecte de infrastructură de mare anvergură.

Ţările din regiune au realizat progrese importante, dar cu trecerea timpului a apărut o nevoie de transformare şi de îmbunătăţire a infrastructurii şi e nevoie de capital tehnologic şi echipamente.

Lumea trece prin schimbări profunde şi complexe, pe măsură ce economiile dezvoltate arată îmbunătăţire, economiile emergente sunt supuse unor presiuni.

China este pregătită să discute modalităţi de a valorifica o linie specială de credit de 10 miliarde de dolari pentru Europa Centrală şi de Est. Şi dacă aceste proiecte iniţiale se vor dovedi a fi de succes, vom extinde această cooperare. Încurajăm din ce în ce mai multe firme să folosească această linie de credit specială şi de asemenea încurajăm instituţiile noastre financiare să înfiinţeze birouri şi sucursale.

Victor Ponta, premierul României

China are nevoie de prieteni politici pe termen lung şi de parteneri comerciali. România şi ţările din Europa Centrală şi de Est au o tradiţie în acest sens şi relaţiile se pot dezvolta.

Regiunea noastră (Europa Centrală şi de Est – n.red.) e cea mai dinamică din Europa. Este precum un student care prinde energie, care tocmai a terminat facultatea, un student muncitor, care tocmai s-a mutat la oraş. Dar este tânăr şi este slab plătit, pentru că salariile mari sunt pentru oamenii cu experienţă. Nu poate să acceseze tehnologie performantă din acelaşi motiv. Nu are casă şi maşină, iar băncile preferă să acorde credit unui client mai vechi. Studentul consideră că are aceleaşi obligaţii, dar nu aceleaşi drepturi.

Ultimele cifre şi previziuni cu privire la România şi celelalte ţări din regiune sunt încurajatoare. România are cea mai mare rată de creştere economică din UE şi majoritatea ţărilor din regiune au economii cu creştere economică pozitivă. Toţi avem datorie publică şi deficit bugetar scăzut.

Sursa: ZF