Scrisoare deschisă adresată domnului Crin Antonescu

Domnule Preşedinte,

căci am auzit că vă place această titulatură, deşi preşedintele românilor nu veţi ajunge vreodată. Vă scriu, deşi ştiu că urechile vă sunt surde la părerile electoratului, utilizat doar ca un rău necesar, o dată la patru ani, pentru a vă menţine privilegiile şi traiul lejer.
Nici nu v-aş fi deranjat cu scrisoarea mea, dacă nu aş fi fost surprins de faptul că, brusc, aţi avut o iniţiativă. Mă aşteptam să se înscrie în priorităţile dvs. de până acum, să îl privească pe dl. Băsescu sau veşnicii dvs. inamici din PDL. Trebuie să recunosc că, deşi nu aţi excelat prin iniţiative de susţinere a mediului de afaceri, speram ca măcar unul dintre consilierii dvs. să vă fi sugerat că ar da bine, ca liberal, să aveţi o astfel de iniţiativă. Nu a fost cazul.

În schimb, v-aţi hotărât să vă luptaţi cu morţii. V-aţi decis că cel mai bun duşman este unul mut, deja îngropat de comunişti. În nemăsurata dvs. înţelepciune, ca fruntaş al liberalilor, v-aţi gândit că cel mai bun lucru ar fi reînvierea unor legi comuniste, aplicate cu atâta zel şi dedicaţie de securitate.

 

Vă doriţi interzicerea şi pedepsirea cu închisoarea a celor, care îi comemorează pe legionari. Aş dori să vă întreb, din gropile comune de la Aiud şi din atâtea alte locuri, cum veţi deosebi oasele liberalilor, ţărăniştilor, ale „chiaburilor”, de cele ale legionarilor? În mănăstirile ortodoxe, în care se găsesc deja nenumărate icoane ale deţinuţilor politici, martiri pentru credinţă, cum veţi ştii ce imagini să radeţi de pe pereţi, şi care să le lăsaţi? Sau veţi aresta pe toată lumea, care aprinde o lumânare?

O ţară întreagă ştie, că liberalismul, social-democraţia şi celelalte aşa-zise curente politice din România actuală, nu sunt doctrine politice, ci au profunzimea culorilor unor echipe de fotbal. Altfel, prin tradiţia liberală, măcar pentru memoria bătrânilor liberali, care au murit alături de legionari în celulele comuniste, ar fi fost imposibilă o iniţiativă atât de anti-românească.
Motivaţia unei astfel de iniţiative legislative este însă la fel de uşor de înţeles. Şi, domnule Antonescu, nu sunteţi primul dintre politicienii post-decembrişti, care o încearcă. În urmă cu ani buni, dl. Corneliu Vadim Tudor, situat, ca şi dumneavoastră, în prag de alegeri pentru funcţia de Preşedinte al României, s-a gândit să se apropie de comunitatea evreiască ridicându-i lui Iţhac Rabin un bust într-unul din cartierele muncitoreşti ale Braşovului. Rezultatul îl cunoaşteţi şi dvs. Sau poate doriţi ca şi cariera dvs. politică să se încheie, precum cea a distinsului domn, ca invitat permanent la un “show” de prost gust?

Dorinţa dumneavoastră nemărginită de a încânta comunitatea evreiască nu vă va aduce mai multe voturi, nici nu vă va aduce respectul cuiva, şi asta nu din cauza vreunei atitudini anti-semite, cu aţi dori să credeţi, ci pentru faptul că românilor nu le plac slugoii.

 

Vedeţi dumneavoastră, domnule Antonescu, ca şi în perioada interbelică, când Cioran, Ţuţea, Eliade, Ionesco, Brâncuşi, Radu Gyr şi lista ar putea include majoritatea vârfurilor intelectuale ale vremii, simpatizau cu mişcarea legionară sau erau chiar membrii, aşa şi acum, curentul naţionalist cu care vreţi să vă luaţi la trântă, include în principal intelectuali, oameni care au avut curiozitatea lecturii, şi care şi-au citit istoria. Proletariatului nu îi va păsa, nici de interdicţie, nici de rolul de cavaler alb al anti-semitismului. Proletariatului îi pasă de mici şi bere, de găleţi şi alte plocoane. Acest electorat oricum nu vă va vota vreodată, ci doar pe partenerii dvs. vremelnici de coaliţie.

În schimb, veţi reuşi să vă atrageţi dispreţul micii pături intelectuale, care nu este legionară, dar care îşi iubeşte trecutul şi care nu are cu să respecte oameni, care din lipsă de viziune, copiază iniţiative comuniste.

 

Nu uitaţi că mulţi dintre cei, a căror amintire o doriţi uitată, sunt autorii unor fapte de pietate creştină profundă, realizate în contextul oribil al unor închisori de exterminare. Nu uitaţi, că acei oameni, pe care îi doriţi aruncaţi în neantul uitării, au pătimit la fel de mult, dacă nu chiar mai mult decât victimele holocaustului nazist, victime, care se pare că vă sunt mai aproape de suflet. Este trist să văd, cum un român preţuieşte moartea unui străin mai mult decât pe cea a unui conaţional, şi felul în care încercaţi ca şi după moarte să le refuzaţi mărturisitorilor noştri dreptul de a fi măcar egali cu evreii, care au murit în lagărele naziste.

Doriţi să vă luptaţi cu nazismul? Doriţi să combateţi xenofobia şi promovare cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii? Doriţi combaterea acţiunilor de sorginte revizionistă, separatistă, care pot pune în pericol sub orice formă unitatea şi integritatea teritorială a României şi care incită la periclitarea ordinii statului de drept, aşa cum sunt menţionate în legea deja existentă, nr. 51/1991?

În cazul acesta doresc să vă atrag atenţia asupra mişcărilor ample din Transilvania, ce se petrec de luni de zile. De luni de zile se afişează în public simboluri naziste. De luni de zile se preamăresc criminali de război (da, care au omorât şi evrei, nu numai români). De luni de zile se promovează o atitudine violentă împotriva statului de drept, cu încălcarea flagrantă a legii, ce este deja în vigoare.

Nu am auzit nicio atitudine a dumneavoastră împotriva acestor manifestări. Nu v-am auzit scoţând un sunet legat de simbolurile naziste, legat de atitudinea xenofobă, revizionistă, ce pune în pericol unitatea şi integritatea României! Sau acele încălcări ale legii nu contează?

 

Ştiu, acei unguri votează şi presupun că nu doriţi să îi deranjaţi, sperând că la anul vă puteţi baza pe votul lor. Ştiu, nu vă deranjează nici că declară public că România ar trebui să arate precum un ban împuşcat (fără judeţele HR-CV-MS), pentru că atât ar şi valora.

În schimb bătrânii legionari nu mai votează, ei îşi dorm somnul de veci, după ce şi-au sacrificat viaţa în închisorile comuniste. Ei nu mai contează (cel puţin în ochii dvs.). Ei merită uitaţi…

Nu mă aştept din partea dumneavoastră la o schimbare de opinie. Clasa politică actuală ne-a învăţat că este surdă la părerea românilor şi că trăieşte în propria lume a luxului, finanţat de aceiaşi români. Dar nu vreau, ca după ce veţi fi eşuat în alegerile prezidenţiale şi veţi fi fost îndepărtat de la conducerea partidului liberal, să ajungeţi să spuneţi pe la vreun „show” de seară că nu aţi ştiut. Noi, românii, tocmai v-am spus părerea noastră, domnule Crin Antonescu!

Cu rezervată stimă,
Remus Rădoiu