România rămâne într-un „cerc vicios“ cu o creştere economică slabă, care nu creează locuri de muncă şi venituri mai mari la buget, în condiţiile în care sunt introduse periodic taxe noi sau sunt majorate unele impozite existente, într-o economie care nu performează bine, apreciază analiştii.

Reducerile de taxe ar putea stimula redresarea econo­miei, dar nu există spaţiu fis­cal, în condiţiile în care sta­tul nu reuşeşte să colec­teze mai mulţi bani, iar evaziunea fiscală nu a fost redusă vizibil. Reducerea contri­buţiilor sociale este „un angajament asu­mat“, după cum tot repetă oficialii guver­na­mentali, dar nu este cert momentul im­plementării. O reducere a CAS de 5 punc­te procentuale ar avea un impact de 1% din PIB într-un an, ceea ce este o sumă foarte mare.

„Problema de fond este că economia per­formează foarte slab, dacă excludem agri­cul­tura. Suntem practic într-un cerc vicios, introducând taxe noi sau supli­men­tân­du-le pe cele existente într-o economie care nu performează bine menţinem eco­no­mia într-o zonă de creştere economică sla­bă, sub potenţial, care nu este în mă­sură să conducă la creşterea numărului de lo­curi de muncă şi la creşteri semnificative sustenabile ale veniturilor“, spune Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

Şi analistul economic Aurelian Do­chia apreciază că economia este într-un cerc vicios şi susţine că noile taxe vor afecta şi consumatorii.

Pentru a compensa majorările de pen­sii şi salarii din 2014, guvernul a venit cu o creştere a fiscalităţii – indexarea acci­ze­lor cu inflaţia, taxarea suplimentară a car­buranţilor cu 7 eurocenţi la litrul de car­burant, creşterea redevenţelor cu 25% (dar nu pentru petrol şi gaze), precum şi im­pozitarea altor construcţii decât clă­di­rile. Practic, guvernul extrage din eco­no­mie peste 600 mil. euro prin noile taxe pe ben­zină şi activele companiilor, potrivit esti­mărilor ZF, iar analiştii au spus că noi­le taxe vor afecta indirect şi populaţia, con­sumul, lăsând mai puţini bani în buzunare.

Florin Pogonaru, preşe­dintele Aso­cia­ţiei Oamenilor de Afaceri din Româ­nia, a declarat că a fost luat prin surprindere de măsurile anunţate de guvern, în special de cea care vizează stâl­pii de electricitate. „Sunt luat prin sur­prin­dere de o taxare a stâlpilor de elec­tri­ci­tate. Transelectrica va încărca factura con­su­matorului? Deodată au aruncat pe ma­să o problematică foarte largă, nedis­cu­tată cu mediul de afaceri. Nimeni nu a dis­cutat despre noile taxe“, a spus Pogonaru, citat de Mediafax. El consideră că majorarea accizelor la carburanţi va afecta nivelul de trai, oamenii urmând să renunţe să folosească maşinile.

„Valurile“ de modificări fiscale

Schimbările fiscale pentru 2014 vin după ce în acest an Finanţele au venit cu do­uă valuri de modificări de taxe, care tre­buiau teoretic să aducă un plus de ve­ni­turi bugetare de 3,4 mld. lei. Însă ve­ni­turile au fost sub program la nouă luni, ceea ce a determinat Executivul să facă o rectificare bugetară negativă.

Taxe suplimentare pentru sectorul ener­getic, cu impact bugetar de 1 mld. lei, taxa­rea activităţilor agricole, accize ma­jo­ra­te la bere şi ţigări sunt câteva dintre schim­bările fiscale decise la începutul anu­lui pentru a putea susţine reîntregirea sala­riilor bugetarilor şi pensiile. Cel de-al doi­lea val de modificări fiscale a vizat re­du­cerea de la 24% la 9% a TVA la pro­du­sele de panificaţie din luna septembrie, im­pactul negativ al acesteia fiind estimat să fie compensat prin creşterea accizelor la alcool şi introducerea de accize la bu­nurile de lux.

Cu cât va creşte economia în 2014

Atât FMI, cât şi Comisia Europeană an­ticipează o creştere a economiei româ­neşti de peste 2% anul viitor, motorul principal urmând să fie cererea internă. Anul trecut economia a crescut cu doar 0,7%, iar pentru acest an estimările indică un avans al economiei de 2-2,5%, susţinut în principal de cererea externă, de exporturi şi de producţia agricolă foarte bună.

Unii analişti au atras atenţia că agri­cu­ltura foarte bună maschează o evoluţie „semnificativ mai slabă“ a economiei în 2013 faţă de 2012. În plus, structura creş­te­rii economice din acest an, bazată pe ex­por­turi şi agricultură, nu este una care să favorizeze veniturile bugetare ale statului.

Analiştii consideră că un avans al eco­no­miei în 2014 în principal pe baza revi­go­rării cererii interne nu pare credibil. „Nu cred că cererea internă va fi factorul de­ter­minant al creşterii economice anul vi­itor. Dacă va exista creştere economică anul vi­itor, va veni tot din exporturi. Si­tua­ţia din Europa va fi elementul cel mai im­portant pentru evoluţia economiei în 2014. Dacă economia europeană se dez­mor­ţeşte, s-ar putea ca măsurile fiscale să nu aibă un impact atât de negativ“, spune Dochia.

Echilibrele macro au fost restabilite – de­fi­citul bugetar şi deficitul de cont s-au ajus­tat, iar inflaţia este în scădere – însă eco­­nomia nu reporneşte. Pentru o ţară ca Ro­mânia, creşterea economică trebuie să fie de 3-4%, după cum au susţinut specialiştii.

Consumul populaţiei a rămas la ni­ve­luri scăzute în condiţiile menţinerii sala­ri­ilor reale în apropiere de zero, creşterii şo­ma­jului sau reducerii numărului de noi locuri de muncă create de sectorul privat, consideră analiştii.

Iar ponderea veniturilor în PIB a rămas în jurul a 32-33%, deşi guvernele din ultimii ani au tot susţinut ideea ma­jorării veniturilor prin întărirea disci­pli­nei în colectarea taxelor, dar acesta a rămas doar un obiectiv fără conţinut, repetat prin discursuri de ani şi ani de zile.

Dumitru, Consiliul Fiscal: „Noile taxe menţin economia într-o zonă de creştere economică slabă”

Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, a comentat pentru ZF că noile taxe anunţate de guvern par dezechilibrate şi au impact semnificativ asupra inflaţiei (impactul direct, matematic, este de circa 0,5-0,6%). El arată că noile taxe menţin economia într-o zonă de creştere economică slabă. Potrivit lui Dumitru, reducerea CAS cu 5 puncte procentuale ar avea un impact bugetar iniţial negativ de circa 1% din PIB pe an, o sumă care poate fi compensată doar dacă aducem toate formele de venituri în baza de impozitare.

Pachetul de măsuri fiscal-bugetare propus de guvern pare dezechilibrat, la prima vedere fiind concentrat preponderent pe partea de venituri, pe creşteri de taxe. Sunt măsuri luate „peste noapte“, menite să acopere goluri bugetare imediate, dar nu există o strategie pe termen mediu şi lung – ce priorităţi avem la nivel economic, ce vrem să stimulăm prin politicile economice şi în particular ce vrem să taxăm şi cu cât), creând astfel un mediu extrem de impredictibil.

Mare parte a măsurilor anunţate au impact semnificativ asupra inflaţiei (impactul direct, matematic, este de circa 0,5-0,6%). Sunt costuri suplimentare pe care companiile le suportă, iar cea mai mare parte vor fi transferate probabil asupra consumatorilor.

Problema de fond este că economia performează foarte slab, dacă excludem agricultura. Suntem practic într-un cerc vicios, introducând taxe noi sau suplimentându-le pe cele existente într-o economie care nu performează bine. Menţinem economia într-o zonă de creştere economică slabă, sub potenţial, care nu este în măsură să conducă la creşterea numărului de locuri de muncă şi la creşteri semnificative sustenabile ale veniturilor.

Cred că prioritatea acum ar trebui să fie colectarea taxelor existente şi simplificarea sistemului de taxe şi impozite, apoi eficientizarea cheltuielilor, şi nu creşterea taxelor. Creşterea taxelor are un impact mai nociv asupra economiei decât ajustările de cheltuieli.

O creştere economică de 1-2% nu ne permite nici să realizăm o creştere semnificativă sustenabilă a veniturilor, nici să creăm locuri de muncă şi să reducem şomajul. Trebuie să găsim soluţii de stimulare a economiei, ca parte a unei strategii pe termen mediu şi lung.

Creşterea salariului minim în acest moment, dificilă, din punct de vedere economic, este o povară suplimentară asupra mediului privat, afectând negativ competitivitatea firmelor.

Taxa specială pe carburanţi exprimă neputinţa de a atrage fonduri europene. Există mai mult de 4 miliarde de euro disponibili pentru programul operaţional de transport şi nu am reuşit să atragem decât circa 700 de milioane de euro. Nu cred că aveam nevoie de o taxă specială pentru a finanţa cu banii colectaţi lucrările de infrastructură. Nu are nicio logică economică. La fondurile europene pui 5 euro şi primeşti 100 de euro, în cazul nostru colectezi 100 lei din taxele suplimentare şi cheltuieşti tot 100 de lei. În plus, parteneriatele public-privat trebuie să fie o opţiune pe care să o valorificăm. De asemenea, eficientizarea cheltuielilor de investiţii ar elibera resurse foarte mari.

În cazul indexării accizelor cu inflaţia, pot să fiu de acord că este arbitrară folosirea cursului de la începutul lunii octombrie. Dar aceasta este directiva europeană. În plus, nu are sens economic, având în vedere că accizele sunt exprimate în euro folosind cursul de schimb, să mai indexez suplimentar cu inflaţia la lei (cursul de schimb are ca fundament economic evoluţia inflaţiei – a se vedea teoria parităţii puterii de cumparare). În plus, se creează o spirală inflaţionistă şi o persistenţă în inflaţie (accizele creează în mod direct şi indirect inflaţie, la rândul lor fiind indexate funcţie de inflaţia anterioară).

La taxele pe construcţiile speciale sunt de acord cu principiul de eliminare a excepţiilor, însă trebuie gândit foarte bine nivelul taxării. Este posibil ca unele companii (inclusiv companii de stat) să aibă de plătit sume foarte mari, care le afectează foarte puternic profitabilitatea şi capacitatea de a face investiţii.

Reducerea CAS cu 5 puncte procentuale ar avea un impact bugetar iniţial negativ de circa 1% din PIB pe an. Este o sumă foarte mare. Soluţii de compensare ar exista dacă aducem toate formele de venituri (persoane fizice autorizate, microîntreprinderi etc.) în baza de impozitare şi reducem sau chiar eliminăm diferenţele actuale foarte mari de tratament fiscal. Sistemul de contribuţii sociale este „ciuruit“ de tot felul de excepţii şi „favoritisme“ pentru alte forme de venit decât salarii. Dacă veniturile sunt sub formă de salarii, pentru un leu salariu net trebuie să plăteşti ca angajator 1,83 lei (locul 7 la nivel european ca mărime a poverii fiscale pe munca salarială), în schimb pe alte forme de venit (în special persoane fizice autorizate) povara fiscală este mult mai mică. Astfel se explică de ce avem peste 500.000 de persoane fizice autorizate.

Scepticism în rândul celor din afara puterii

Băsescu se ia din nou de „statul gras“ căţărat în spatele economiei slabe

Când, în 2010, anunţa tăierea salariilor bugetarilor cu 25%, Traian Băsescu descria statul drept un om gras care stă în spatele unui om slab care este economia. Ieri, comentând noile taxe introduse de guvernul Ponta, Băsescu a reluat povestea cu statul gras şi economia slabă. Ceea ce nu a amintit şeful statului este că guvernarea pe care a controlat-o nu doar că a făcut ajustări în cheltuielile statului, dar a majorat şi TVA de la 19% la 24%, ceea ce a lovit puternic tocmai în economie.

Băsescu a susţinut însă că, după ajustările din anul 2010 şi de după aceea, aştepta un guvern care să fie unul al relansării, ceea ce nu s-a întâmplat: „Observ o schimbare în politica internă. Îmi aduc aminte de anul de criză profundă 2010, cu măsuri extrem de dure, luate pentru a nu se pune nimic în spatele IMM-urilor. Acum observ o schimbare a ponderii şi cred că este greşit: se trece din nou la inventarea de taxe, impozite, care să aducă bani la buget pentru a hrăni aparatul bugetar. O spun ca un semnal extrem de serios şi afirm fără rezerve că este greşit“.

El a arătat că a fost unul dintre artizanii momentului 2005, când s-a introdus cota unică, fapt ce a dus la o relansare a economiei.

„Procesul nu mai continuă, s-a ajuns la situaţia de a lucra în favoarea omului gras, statul, care se aşază pe omul slab, încă mult mai slab, care este economia reală. Este un semnal de alarmă care trebuie luat în considerare. Nu creşterea taxelor şi impozitelor este soluţia acum. Statul are nevoie de bani, dar dacă i-ar îndrepta spre investiţii, ar fi bine, însă dacă îi îndreaptă spre a alimenta cu bani aparatul de stat nu e în regulă.“

Dacă bugetul anului 2014 nu va fi unul al relansării, ci al stagnării, măcar cel al anului 2015 să fie unul al relansării economice, a spus şeful statului. Preşedintele crede că avem o fiscalitate mare pe forţa de muncă, însă fiscalitatea din România este una dintre cele mai mici din UE. Mădălina Panaete

AOAR: Majorările de taxe vor lovi în cetăţenii de rând

Creşterea accizelor la carburanţi va afecta nivelul de trai, oamenii renunţând să folosească maşinile, dar nu va duce la majorarea inflaţiei, a comentat Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). El a menţionat că anul viitor ar putea să existe presiuni inflaţioniste având în vedere că este un an electoral, dar nu din cauza creşterii preţului la carburanţi. El spune că a fost luat prin surprindere de măsurile anunţate de guvern.

„Majorarea taxelor se va traduce din păcate în nivelul de trai al cetăţenilor normali. Oamenii nu vor mai folosi maşinile proprii. Nu cred că într-o societate care în momentul de faţă are încă probleme de criză, de capacităţi de producţie nefolosite, deci în care există pe de altă parte impulsuri deflaţioniste foarte puternice, vom vedea o inflaţie semnificativă. Sunt luat prin surprindere de o taxare a stâlpilor de electricitate. Transelectrica va încărca factura consumatorului? Deodată au aruncat pe masă o problematică foarte largă, nediscutată cu mediul de afaceri. Nimeni nu a discutat despre noile taxe.“ Mediafax

Aurelian Dochia: Ideal ar fi fost să se facă ajustări ale cheltuielilor bugetare

„Economia este într-un cerc vicios. Este evident că noile taxe vor afecta şi consumatorii. Este greu de spus care va fi impactul asupra economiei. Nu cred că cererea internă va fi factorul determinant al creşterii economice anul viitor. Dacă va exista creştere economică anul viitor, va veni tot din exporturi. Situaţia din Europa va fi elementul cel mai important pentru evoluţia economiei în 2014. Dacă economia europeană se dezmorţeşte, s-ar putea ca măsurile fiscale să nu aibă un impact atât de negativ. Dacă economia europeană frânează, consecinţele vor fi nefavorabile. Ideal ar fi fost să se facă ajustări ale cheltuielilor bugetare, nu creşteri de taxe. Însă structura cheltuielilor din România nu permite ajustări importante.“

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 07.11.2013