Bugetul pe 2014 vine cu surprize pe zona de impozitare, în primul rând cu o nouă acciză la carbu­ranţi şi cu o promisiune de scă­dere a CAS, dar din a doua parte a anului, dacă sunt identificare sursele de finanţare.

Premierul Victor Ponta a aunţat aseară datele generale ale bugetului pe 2014, la finalul negocierilor cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi cu Comisia Europeană, care astăzi îşi încheie misiunea la Bucureşti.

Între „surprizele“ deja cunoscute se numără intro­ducerea unei accize de 7 cenţi pe litrul de carburanţi (0,315 lei pe litrul de benzină) care va merge spre investiţiile în infrastructură, dar şi promisiunea de reducere a contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) cu 5 puncte procentuale din al doilea semestru al anului viitor, dacă guvernul va identifica până la 1 iulie toate resursele care să permită com­pen­sarea integrală a efectelor acestei măsuri.

La finalul unei zile destul de agitate în care nu s-a ştiut dacă FMI va pleca de la Bucureşti având o înţelegere cu guvernul român sau nu, premierul Ponta – care îl desemnase pe ministrul de finanţe Daniel Chiţoiu să conducă negocierile – a anunţat că s-a ajuns la un acord.

Potrivit celor anunţate de şeful Execu­ti­vu­lui, bugetul pe 2014 va fi construit pe un deficit de 2,2% din PIB, atât pe cash cât şi pe ESA 98. Creş­terea economică pe care se bazează buge­tul este şi ea de 2,2%.

Premierul a mai anunţat că investiţiile ar urma să depăşească 6% din PIB pentru a da posi­bilitatea să continue creşterea economică. Vor exista de asemenea sume prevăzute pentru începerea lucrărilor la autostrada Comarnic – Braşov sau de continuare a lucrărilor la auto­stra­da Suplacul de Barcău – Borş. Vor exista mai mulţi bani pentru investiţiile locale şi pen­tru cele realizate cu banii UE, a anunţat premierul.

Dacă reducerea CAS a fost imperativ cerută de liberali (ministrul finanţelor a evaluat măsura la 2 miliarde de lei), şi social-democraţii au anunţat măsuri care sunt pe placul elec­toratului lor.

Astfel, salariul minim brut va fi majorat anul viitor în două etape, respectiv de la 800 lei, în prezent, la 850 lei începând cu 1 ianuarie şi la 900 lei de la 1 iulie.

Va exista, a anunţat premierul, un fond de creştere a salariilor în domeniul bugetar. Nu va fi o creştere egală pentru toţi angajaţii, ci una ţintită pentru anumite categorii – salariile medicilor rezidenţi, ale profesorilor debutanţi şi ale altor categorii cu venituri mici.

Însă, cum aceste măsuri costă, guvernul a venit cu o soluţie, după ce varianta majorării cotei unice a căzut. Astfel, accizele vor fi indexate de la 1 ianua­rie 2014 în funcţie de rata inflaţiei şi nu de cursul de schimb.

Guvernul va introduce o acciză de 0,7 cenţi la litrul de carburant, fie benzină, fie motorină, banii astfel colectaţi urmând să fie vărsaţi într-un fond special destinat investiţiilor în infrastructura rutieră. Va exista un impozit pentru construcţiile speciale, iar redevenţa pentru resursele naturale va creşte cu 25% cu excepţia redevenţei pentru petrol şi gaze.

Ce înseamnă impozitul pe construcţii speciale? Vor fi impozitaţi şi stâlpii!

Guvernul va introduce plata impozitului pe pro­prietate pentru construcţiile speciale ex­cepta­te până în prezent, fără derogări, aşadar vor fi taxate reţelele electrice, eoliene şi hidrologice. „Toate companiile care deţin construcţii spe­ciale vor fi impozitate, deci inclusiv E.ON, Enel, Transelectrica, Transgaz, Romgaz… Nu nu­mai companiile de stat, dar şi companiile pri­vate (…) Stabilim în perioada imediat următoare (ni­velul taxării – n.r.), noi stabilim ca măsură de prin­cipiu, măsură ce vom impozita ca şi con­struc­ţie specială, depinde de categoria de con­struc­ţie specială, va avea o cotă diferenţiată“, a arătat Chiţoiu.

Construcţiile speciale sunt acele con­strucţii care nu sunt realizate sub formă de incintă sau care sunt realizate sub formă de in­cintă dar nu sunt destinate desfăşurării unei activităţi.

Sunt considerate construcţii speciale şi son­de­le de ţiţei, gaze, sare, platformele de foraj ma­rin.

Mai sunt considerate construcţii speciale centralele hidroelectrice, termoelectrice, nu­cle­aroelectrice, staţii de transformare şi de conexiuni, precum şi clădirile şi construcţiile speciale anexe ale acestora, posturi de transformare, reţele aeriene de transport şi distribuţie a energiei electrice şi stâlpii aferenţi acestora, cabluri subterane de transport, instalaţii electrice. Tot în această categori intră şi canalizări şi reţele de telecomunicaţii subterane şi aeriene, căi de rulare, etc.

Promisiuni faţă de FMI

Procesul de privatizare a CFR Marfă va fi finalizat la jumătatea anului 2015, cu un an întârziere faţă de termenul avansat iniţial de Guvern, după ce compania va parcurge un program de restructurare, a anunţat ministrul finanţelor Daniel Chiţoiu.

„Procesul de privatizare s-a reluat din momentul de faţă, dar va continua toată procedura de privatizare începând cu restructurarea, dar licitaţia s-a programat să aibă loc la jumătatea anului 2015. Deci, peste un an şi jumătate, în prima parte a anului 2015“, a spus ministrul.

E a arătat însă că vor continua listările la companiile de stat – Hidroelectrica, Electica sau Complex energetic Oltenia.

Datele bugetului pe 2014 şi măsurile sociale

Deficit bugetar de 2,2% din PIB, atât pe cash, cât şi pe ESA.

Creşterea economică: +2,2%.

Investiţii: 6% din PIB.

Salariul minim creşte la 850 de lei de la 1 ianuarie şi la 900 de lei de la 1 iulie.

Va exista un fond creştere a salariilor bugetarilor. Salariile nu vor creşte pentru toţi. Vor continua negocierile privind salariile medicilor rezidenţi, ale profesorilor debutanţi şi ale altor categorii cu salarii reduse.

Vor exista 2 mld. lei în buget pentru continuarea investiţiilor în infrastructura locală.

3,76% va fi procentul de indexare a pensiilor.

500 mil. lei vor fi pentru continuarea programelor de investiţii în infrastructură realizare cu ajutorul BEI sau BERD.

Plafonul datoriei pentru infrastructură va creşte cu 1,2 miliarde de lei.

Va exista un buffer bugetar pentru începerea proiectelor de infrastructură la autostrada Comarnic – Braşov şi continuarea lucrărilor la autostrada Transilvania.

Nivelul contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) va fi redus cu 5 puncte procentuale din al doilea semestru al anului viitor, dacă guvernul va identifica până la 1 iulie toate resursele care să permită compensarea integrală a efectelor acestei măsuri.

Măsuri de creştere a veniturilor

Guvernul va introduce o acciză de 0,7 cenţi la litrul de carburant, fie benzină, fie motorină, banii astfel colectaţi urmând să fie vărsaţi într-un fond special destinat investiţiilor în infrastructura rutieră.

Indexarea accizelor în funcţie de inflatie. Impozit pentru construcţiile speciale (de exemplu stâlpii electrici sau conductele). Creşte redevenţa pentru resursele naturale cu 25% cu excepţia redevenţei pentru petrol şi gaze.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 05.11.2013