Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, IPS Pimen Suceveanul, a declarat, miercuri, că nu ştie cum va acţiona în continuare, după ce Curtea de Apel Cluj a respins retrocedarea a 166.000 de hectare de pădure Fondului Bisericesc Ortodox al Bucovinei.

IPS Pimen Suceveanul a evitat să comenteze decizia instanţei din Cluj Napoca prin care Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina pierde procesul de revendicare a 166.000 de ha după ce Tribunalul Suceava şi Curtea de Apel Timişoara s-au pronunţat în favoarea Bisericii.

„Nu comentez nimic”, a spus înaltul ierarh. Întrebat dacă va contesta decizia Curţii de Apel Cluj, IPS Pimen a menţionat că nu ştie cum va acţiona în continuare. „Eu nu sunt jurist. Nu ştiu ce vom face”, a spus Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor.

La rândul său, directorul Direcţiei Silvice Suceava, Sorin Ciobanu, a declarat că nu comentează decizii ale instanţelor judecătoreşti. „Noi ne conformăm hotărârii instanţei”, a spus Ciobanu. Purtătorul de cuvânt al Curţii de Apel Cluj, Adrian Dănilă, a declarat, miercuri, că magistraţii Curţii de Apel Cluj au respins cererea Fondului Bisericesc Ortodox al Bucovinei de retrocedare a 166.000 de hectare de pădure.

„Instanţa respinge ca nefondat apelul Fondului Bisericesc Ortodox din Bucovina (FBOB) formulat împotriva sentinţei din 13 martie 2007 a Tribunalului Suceava”, se arată în sentinţă. Instanţa a obligat, de asemenea, Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina să plătească Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva – Direcţia Silvică Suceava (RNAPR) suma de 300.000 lei drept cheltuieli parţiale de judecată în apel.

Sentinţa Curţii de Apel Cluj este definitivă, dar cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Procesul prin care Fondul Bisericesc Ortodox al Bucovinei revendică peste 166.000 de hectare de terenuri cu vegetaţie forestieră, aflat pe rolul Curţii de Apel Cluj, a fost suspendat la sfârşitul anului trecut, în condiţiile în care Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor nu a achitat partea sa de 1,2 milioane de lei din avansul pentru realizarea unei expertize solicitată de instanţă, probă care era solicitată de Regia Naţională a Pădurilor (RNP).

Decizia de suspendare a procesului a fost atacată de Arhiepiscopie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a decis, în aprilie 2013, reluarea procesului la Curtea de Apel Cluj. Tribunalul Suceava a admis, în martie 2007, o cerere a Fondului Bisericesc Ortodox din Bucovina (FBOB) privind retrocedarea unei suprafeţe de pădure şi obliga RNP, Direcţia Silvică Suceava şi statul român, prin Ministerul de Finanţe, să pună la dispoziţia FBOB o suprafaţă de 166.613 de hectare. Ulterior, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis strămutarea cauzei la Curtea de Apel Timişoara.

În acest proces, Curtea de Apel Timişoara a stabilit, în decembrie 2009, menţinerea deciziei Tribunalului Suceava din martie 2007, prin care Fondului Bisericesc Ortodox din Bucovina i s-a recunoscut dreptul de proprietate pe o suprafaţă de 166.613 hectare de pădure. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul formulat de Regia Naţională a Pădurilor a casat decizia Curţii de Apel Timişoara şi a retrimis cazul spre rejudecare la Cluj Napoca.
În 7 aprilie 2006, Comisia judeţeană de fond funciar Suceava şi-a declinat competenţa de soluţionare a cererii Fundaţiei Fondul Bisericesc Ortodox al Bucovinei privind restituirea unei suprafeţe de aproximativ 192.000 de hectare de pădure, motivând că nu face obiectul Legii 1/2000 a fondului funciar şi al Legii 247/2005 a proprietăţii.

Potrivit unei note prezentate în susţinerea motivării, Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina a avut, de la înfiinţare, doar drept de administrare asupra terenurilor forestiere, nu şi de proprietate, fiind o fundaţie înfiinţată de stat.

Premierul Victor Ponta a declarat, în primăvara acestui an, la un post de televiziune că soluţia pe care o susţine în cazul litigiului cu Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor este ca pentru monumentele istorice ale Bisericii din Bucovina să fie alocate fonduri din veniturile Direcţiei Silvice Suceava de pe respectiva suprafaţă de pădure, soluţie respinsă însă de IPS Pimen Suceveanul.

„Există o singură soluţie pe care am discutat-o cu Arhiepiscopul Sucevei: ca din veniturile Regiei Pădurilor Suceava pe nişte terenuri care sunt în litigiu de mult timp, 110.000 de hectare, o parte importantă să rămână pentru susţinerea monumentelor istorice din Bucovina. Eu susţin această soluţie”, spunea premierul, care adăuga că Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor va fi cea care va gândi exact sistemul.

În replică, într-o scrisoare transmisă premierului, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor susţine că în discuţia pe care a avut-o cu Victor Ponta nu s-a arătat de acord cu această soluţie: „Nu am acceptat această soluţie şi nici nu o voi accepta vreodată”.

În scrisoare se mai arată că, potrivit Constituţiei, proprietatea privată este inviolabilă, garantată şi ocrotită în mod egal, iar legislaţia actuală a României obligă statul să retrocedeze proprietăţile confiscate de regimul comunist, iar aceeaşi obligaţie o cere şi CEDO.

„Din punctul de vedere al dreptului bisericesc, ne este interzisă, sub pedeapsa cea mai mare, înstrăinarea bunurilor, a proprietăţilor bisericeşti (canoanele 12 al Sinodului VII ecumenic şi 38 Apostolic)”, menţionează IPS Pimen.

Arhiepiscopul mai spune că soluţia propusă de Victor Ponta sfidează legislaţia ţării, a CEDO şi legislaţia bisericească, susţinând că prin soluţia propusă de premier privind retrocedarea proprietăţii confiscate de regimul comunist, acesta îi reaminteşte de politicienii acelui regim, dar şi de legea secularizării averii bisericeşti din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

„Dumneavoastră transferaţi punerea în aplicare a soluţiei pe care o susţineţi Regiei Naţionale a Pădurilor, respectiv, practic Direcţiei Silvice Suceava. Ne întrebăm însă: Care este statutul moral al acestei Regii Naţionale a Pădurilor? Pentru a împiedica retrocedarea Fondului Bisericesc, această regie a angajat Casa de Avocatură Nestor Diculescu Kingston Petersen. Doamna Şova, avocat la această Casă, se sileşte să ne demonstreze că nu am fost proprietarii Fondului Bisericesc, ci doar administratorii lui, în timp ce documentele care atestă că noi am fost proprietari se găsesc şi în arhiva Direcţiei Silvice Suceava. Se găsesc, de asemenea, şi în Monitoarele Oficiale, partea a doua, care se referă la administrarea terenurilor forestiere”, scrie IPS Pimen.

Totodată, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor spune că părinţii stareţi şi maicile stareţe de la mănăstirile-monumente istorice deţinătoare de valori de patrimoniu naţional, opt din aceste mănăstiri fiind înscrise în lista UNESCO, au declarat că numai prin retrocedarea bunurilor Fondului Bisericesc, terenuri forestiere, se poate asigura resursa sigură şi acoperitoare pentru întreţinerea monumentelor istorice, a valorilor de patrimoniu naţional din cuprinsul Arhiepiscopiei.

„Îngrijirea lor prin lucrări de conservare şi restaurare are un caracter permanent şi necesită mari cheltuieli. Pentru noi este imposibil, în situaţia de faţă, să acoperim cheltuielile necesare”, a mai scris IPS Pimen.

Unităţile de cult din judeţul Suceava au primit, în anul 2004, în proprietate, potrivit Legii fondului funciar, câte 30 de hectare de terenuri cu vegetaţie forestieră, suprafaţa totală cu care Biserica Ortodoxă din Bucovina a fost pusă în posesie fiind de peste 15.000 de hectare.

Ulterior, în noiembrie 2004, printr-o Ordonanţă de Urgenţă emisă de Guvern, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a fost împroprietărită cu 90.000 de hectare de pădure, dar legea de aprobarea a acestei ordonanţe a fost considerată neconstituţională de Curtea Constituţională. Cererea Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor privind acordarea, de către Guvern, Fundaţiei Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina a statutului de fundaţie de utilitate publică a fost respinsă în 2008, pe motiv că aceasta acţionează doar în numele unei persoane juridice, şi nu pentru realizarea unui interes public general.

Sursa: REALITATEA.NET