În primele 10 luni ale lui 2013 României i-au fost rambursate de la Uniunea Europeană 2,5 mld. euro, ceea ce îi oferă perspective minime de a atrage peste 6 mld. euro, aşa cum promitea la începutul anului noul ministru al fondurilor europene Eugen Teodorovici.

Nu doar ministrul de resort s-a înşelat asupra capacităţii administraţiei de a atrage fonduri de la UE, ci şi Ministerul de Finanţe.

Potrivit programării bugetare, bugetul general consolidat ar fi trebuit să primească de la UE în primele nouă luni din an 9,5 mld. lei (2,1 mld. euro), dar nu atras decât jumătate din această sumă, 5 mld. lei. Până la sfârşitul anului, bugetul consolidat ar trebui să primească de la Bruxelles, potrivit programării bugetare, 14,4 mld. lei (3,2 mld. euro). Scenariul atragerii a peste 6 mld. euro în 2014 (către buget şi către beneficiari privaţi), aşa cum anticipa Eugen Teodorovici, era posibil, dacă bugetul consolidat ar fi atras el toţi banii pe care îşi programase să-i atragă, pentru că cele mai multe din fondurile UE merg către proiectele statului (infrastructură, mediu). Dar principalele programe operaţionale, cel mai bine finanţate, au mers extrem de prost (şi pentru că ele au fost blocate în prima parte a anului din cauza neregulilor din anii trecuţi).

Astfel, POS Mediu şi POS Transporturi (fiecare având câte o finanţate de 4,5 mld. euro) de care beneficiază administraţia au atras anul acesta fiecare câte 500 mil. euro, în vreme ce un program ca POSDRU de care beneficiază mai degrabă organizaţiile neguvernamentale şi într-o măsură mică administraţia a tras 600 mil. euro. POR, un program de care beneficiază administraţia locală şi micile afaceri, a mers cel mai bine, cu 660 mil. euro atrase (1,5 mld. euro în total, adică 42% din toţi banii pe care îi are la dispoziţie).

În total, în România au intrat de la începutul anului ca rambursări de la UE 2,5 mld. euro, o absorbţie mai bună faţă de alţi ani având în vedere că de la aderare până în prezent au fost atraşi doar 4,7 mld. euro, dar insuficientă pentru situaţia gravă în care se află aborbţia, cu o rată de sub 25% (24,56%) la şapte ani de la integrarea în UE şi spre finalul ciclului financiar 2007-2013.

Faptul că nu reuşeşte să atragă la buget banii de la UE (mecanismul fondurilor presupune că beneficiarul – statul în acest caz – trebuie să cheltuiescă înainte banii pentru proiecte şi apoi să ceară rambursări de la UE), nu descurajează Ministerul Finanţelor. În proiectul de buget pentru 2014, finanţele bugetează venituri din fonduri UE de 14,8 mld. lei, aproape cât veniturile bugetate în acest an de 14,4 mld. lei, din care bugetul consolidat nu a luat în primele nouă luni ale anului decât 5 mld. lei.

Potrivit datelor ministerului Fondurilor Europene, în România au intrat ca rambursari în luna octombrie 651 mil. euro.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 13.11.2013