Partidul Mişcarea Populară (PMP) a lansat, sâmbătă, la Cluj-Napoca, un document programatic intitulat „Pactul pentru Transilvania şi Banat”, drept „un contract de încredere între cetăţeni şi politicieni, dictat de interesul naţional şi de nevoile specifice ale fiecărei provincii istorice”.

Vicepreşedintele fondator al PMP, Adrian Papahagi (foto), a declarat, sâmbătă, la Cluj-Napoca, cu ocazia lansării „Pactului pentru Transilvania şi Banat”, că dreapta priveşte Transilvania ca bazin electoral, în timp ce stânga o priveşte ca „rezervor de taxe şi impozite”.

„PMP lansează „Pactul pentru Transilvania şi Banat”, un document programatic care se doreşte a fi un prim pas în schiţarea unui proiect de ţară în spirit subsidiar, pornind de la cetăţean, comunitate, regiune. Avem nevoie de un nou proiect de ţară, de un contract de încredere între cetăţeni şi politicieni, dictat de interesul naţional, dar şi de nevoile specifice ale fiecărei provincii istorice. Dreapta priveşte Transilvania ca bazin electoral, stânga ca rezervor de taxe şi impozite, iar politicienii extremişti speculează situaţia multietnică a provinciei pentru a câştiga voturi. Pactul este un manifest, un program politic care propune opt puncte, de la infrastructură, la descentralizare, locuri de muncă, până la turism şi educaţie”, a spus Papahagi.

„Pactul pentru Transilvania şi Banat”, prezentat de Adrian Papahagi, stipulează faptul că, până la 1 decembrie 2018, Guvernul trebuie să inaugureze Autostrada Transilvania şi culoarul IV pan – european, care vor lega Transilvania, Crişana şi Banatul de Bucureşti şi de Occident.

„PMP susţine descentralizarea, nu autonomia sau baroniada, reforma în domeniu însemnând comune sustenabile, servicii apropriate de cetăţeni prin descentralizare, regiuni care să nu creeze un nou nivel de administraţie, ci să preia dosarele de dezvoltare regională pentru a mări absorbţia fondurilor europene”, se arată în pact.

În ceea ce priveşte „dezvoltarea inteligentă” a României, PMP propune atragerea investitorilor prin crearea parcurilor industriale legate la infrastructură, o fiscalitate scăzută, predictibilă.

„Roşia Montană este un semnal de alarmă al societăţii, care denunţă corupţia, dispreţul faţă de mediu, procedurile netransparente. Dezvoltare inteligentă înseamnă grijă faţă de mediu, capitalism autentic. Vrem să transformăm Transilvania într-o Silicon Valley, nu în Valea Plângerii”, se mai arată în document.

Pactul oferă şi soluţii pentru crearea de locuri de muncă, în condiţiile în care Transilvania şi Banatul presupune existenţa unor întreprinzători şi a unor „fermieri harnici”, propunând „zero taxe şi impozite noi” până în 2018, „zero impozite” pentru ferme, IMM-uri, scutirea de contribuţii sociale la angajarea tinerilor sub 28 de ani şi investiţii reale.

De asemenea, PMP susţine promovarea produselor tradiţionale în ţară şi străinătate, finanţarea educaţiei cu 6 la sută din PIB, crearea brandului turistic „Transilvania”, revalorizarea patrimoniului săsesc şi promovarea lui în Germania, printr-un acord cu guvernul de la Berlin, creşterea dialogului interetnic prin şcoală, cultură, ecumenism, interzicerea manifestărilor extremist, şovine, revizioniste.

La lansarea „Pactulului pentru Transilvania şi Banat” participă Eugen Tomac, preşedintele PMP, Mihai-Răzvan Ungureanu, preşedintele Forţei Civice, Marian Preda, preşedintele Fundaţiei Mişcarea Populară (FMP), Teodor Baconschi, vicepreşedinte PMP, Sebastian Lăzăroiu, membru fondator FMP, Daniel Funeriu, membru fondator FMP, Cristian Hriţuc, membru fondator FMP, Cristian Petrescu, secretar general PMP.

PMP va elabora documente similare şi pentru celelalte regiuni istorice ale ţării.

Andreea Tobias, Vasile Magradean, Sursa: Mediafax