Liderul administraţiei de la Tiraspol Evgheni Şevciuk a apreciat joi că priorităţile politicii externe a Chişinăului constau în „predarea puterii, într-o formă sau alta, Bruxelles-ului sau, posibil, chiar Bucureştiului”, potrivit site-ului transnistrean President.gospmr.ru.

„Republica Moldova în permanenţă pune accent pe priorităţile politicii sale externe, care constau în predarea puterii, într-o formă sau alta, Bruxelles-ului sau, posibil, chiar Bucureştiului”, a afirmat liderul separatist, într-un interviu pentru postul rus de radio City-FM, citat de President.gospmr.ru.

„Astăzi (joi), Curtea Constituţională a Republicii Moldova a stabilit că limba română este limbă oficială. O limbă similară (cu cea moldovenească). De asemenea, ei au foarte mulţi consilieri politici din România. Au loc procese integraţioniste. Noi, bineînţeles, nu suntem împotrivă ca acest lucru să se întâmple, însă am vrea ca Republica Moldova să ia în considerare interesele locuitorilor din regiunea transnistreană”, a adăugat Şevciuk.

Curtea Constituţională de la Chişinău a stabilit joi că limba oficială a Republicii Moldova este „limba română, nu limba moldovenească în baza grafiei latine”, conferind statut de normă constituţională Declaraţiei de Independenţă a ţării, adoptată în august 1991.

Ulterior, şeful Comisiei pentru Afaceri Externe din cadrul Parlamentului rus, Aleksei Puşkov, a afirmat joi că decizia Chişinăului de a recunoaşte limba română drept limbă oficială a Republicii Moldova reprezintă „încă un pas spre despărţirea definitivă de Transnistria”.

Şevciuk a apreciat, de asemenea, că acordul de asociere cu Uniunea Europeană, semnat de Republica Moldova, ar putea fi folosit pentru a exercita asupra Transnistriei presiuni economice, „în scopul de a obţine concesii în domeniul politic”.

El a reiterat că Transnistia doreşte o integrare cu Rusia.

Miercuri, liderul transnistrean a propus Sovietului Suprem (Parlamentului) de la Tiraspol să modifice Constituţia Transnistriei prin introducerea unor articole care ar permite aplicarea legislaţei ruse.

„Aceasta ar permite răspândirea şi aplicarea experienţei legislative ruse, în conformitate cu dorinţa poporului de se a se uni cu Rusia, exprimată prin referendumul din 2006”, afirmă Şevciuk într-o scrisoare ataşată la proiectul de lege.

Potrivit rezultatelor referendumului organizat la 17 septembrie 2006, în Transnistria, 97 la sută dintre locuitorii regiunii separatiste s-au declarat în favoarea unirii cu Rusia şi numai 2,3 la sută contra.

Sursa: Mediafax