În presa care nu este cumpărată cu sutele de mii de euro de marile companii şi de către Guvernul Victor Ponta, marioneta marilor puteri, a apărut o poză sugestivă realizată la Pungeşti, care surprinde sintetic revolta fondului autohton şi răscoala României profunde. Nu ştiu dacă această poză excepţional realizată de către Daniel Mihăilescu va lua vreodată premiul Pulitzer, ştiind că şi acesta e controlat de multinaţionale, dar ar merita pe deplin. Am analizat şi admirat poza cu atenţie şi de la început, prin vibraţia sugestivă transmisă, mi-a adus aminte de marile imagini din manualele de istorie din şcoală. Poza se dezvăluie sufletului românesc ca tabloul „România Revoluţionară” a lui C. Rosenthal, care îndeamnă la renaştere naţională şi simbolizează revoluţia de la 1848. Dar poza lui Daniel Mihăilescu mi-a adus aminte şi de bărbăţia şi curajul dorobanţilor din „Asaltul Griviţei” lui Nicolae Grigorescu, dar cel mai mult de hotărârea disperată de a îşi apăra pământul a ţăranului din celebrul tablou „Răscoala” de Octav Băncilă, care surprinde revolta neputincioasă a ţăranului român de la 1907. Şi atunci, dar mai mult acum, asistăm la o răscoală a unor ţărani disperaţi care îşi apără pământurile pângărite de o companie multinaţională, ce prin exploatarea gazelor de şist va orăvi apele, pământurile şi recoltele. Pentru Guvernul Victor Ponta sunt mai importante interesele companiei americane Chevron decât viaţa, apa şi produsele agricole ale ţăranilor români. Guvernul Victor Ponta este expresia cea mai coruptă şi cea mai fetidă a unei clase politice post-decembriste născută din vechile structuri securisto-comunistă, care l-au ucis pe Nicolae Ceauşescu, să-şi poată vedea liniştită de afacerile personale, devalizarea economiei naţionale şi să amaneteze, contra şpagă, multinaţionalelor viitorul românilor.

 

Poza din 7 decembrie 2013 a lui Daniel Mihăilescu surprinde această revoltă atavică a ţăranilor români ajutaţi de preoţii locului într o sinteză bio-mistică creştină autohtonă, vorba lui Lucian Blaga „veşnicia s-a născut la sat”, care nu mai o credeam posibilă după 24 de ani de corupţie post-comunistă. Poate aşa a dorit Dumnezeu ca revolta fondului autohton să nu înceapă pe marile bulevarde ale Bucureştiului, Clujului sau Timişoarei, ci într-un sat sărac, în cel mai nevoiaş judeţ dintr-un colţ de ţară. Renaşterea României parcă explodează din poza lui Daniel Mihăilescu, a ţăranilor cu steagul în mână luând cu asalt – ca Peneş Curcanul reduta Griviţa otomanilor de la 1877 – gardul multinaţionalei Chevron, simbol al corupţiei şi cârdăşiei americane cu clasa politică coruptă, şi recuperându-şi terenurile, apa curată, recoltele sănătoase şi, nu în ultimul rând, demnitatea umană de români stăpâni în propria ţară. Resurecţia ţăranilor români e telurică la Pungeşti. Cineva spunea că revoluţia începe la Roşia Montana, cred că s-a înşelat: revoluţia a început la Pungeşti. Doamne Ajută!

Ionuţ Ţene