Zilele acestea a apărut la Editura “Napoca Nova “ antologia “Din stampe, Clujul… “, avându-i coordonatori pe scriitorii Iulian Patca şi Al.Florin Ţene. Lucrarea cuprinde portrete, evocări, sentimente, amintiri, despre personalităţile clujene şi locuri cu încărcătură istorică din municipiul de pe Someşul Mic. Practic este o culegere de texte a unor personalităţi despre alte personalităţi care au studiat, lucrat şi creat în oraşul de la poalele Cetăţuiei. Având grafica cunoscutului pictor Lazăr Morcan şi prefaţa scriitorului Al.Florin Ţene, această crestomaţie vine în întimpinarea celor care doresc să cunoască spiritul academic, ştiinţific şi de creaţie al oamenilor trăitori pe aceste meleaguri. Scopul acestei lucrări îl subliniază cu pregnanţă autorul prefaţei“ Personalităţile Clujului-borne de hotar ale culturii române“, în care se spune:”Având ca argument obiectivele dministraţiei locale privind faptul că oraşul nostru în 2015 va fi Capitală Culturală a Europei pentru Tineret şi pentru motivul că municipiul Cluj-Napoca candidează ca în anul 2022 să fie capital Culturală a Europei şi ţinând cont că municipiul de pe malul Someşului Mic(Samus ) se află pe primul loc în cadrul studiului Comisiei Europene privind calitatea vieţii, realizat în 79 de oraşe şi 4 aglomerări urbane din Europa, şi faptul că acesta este poziţionat pe locul 3 în topul mondial al oraşelor unde se redefineşte arta contemporană a secolului 21, aşa cum se specific în articolulo Art Citiec of the Future“, publicat în “ The Huffington Post“. Al.Florin Ţene, scrie în continuare că, împreună cu Iulian Patca şi editoarea Voichiţa Pălăcean-Vereş, membri al Ligii Scriitorilor Români, au hotărât să editeze această antologie.
Cartea cuprinde lucrări literare, memorii, eseuri, articole despre locuri cu încărcătură istorică, culturală şi ştiinţifică, despre personalităţi care au făcut istorie aici într-o paletă diversă a activităţilor umane, dedicându-şi viaţa învăţământului, promovării culturii, artei, medicinei, texte semnate tot de personalităţi care, la rândul lor, sunt scriitori, medici, oameni de ştiinţă şi cultură, artişti etc, aşa cum subliniază prefaţatorul acestei interesante şi instructive lucrări.
Descoperim în cele peste 200 de pagini, articole, amintiri, memorii, despre compozitorul Tudor Jarda, Bartolomeu Anania,poetul Victor Felea, istoricul Constantin Daicoviciu, medicul Crişan Mircioiu, dr.Victor Papilian, prof.univ.dr.Ioan Radu, poetul Ion Moldoveanu, despre familia de scriitori Titina Nica Ţene şi Al.Florin Ţene, poeta Ana Blandiana, lingvistul Dumitru Macrea, scriitorul Constantin Mustaţă, Nica Ioachim, scriitorul D.R.Popescu, istoricul Pompiliu Teodor, poetul Mihai Beniuc, Adrian Păunescu, Petre ţuţea, Simona Noja, prof.univ.dr.Ioan Goia, şi mulţi alţii. Despre aceştia au scris personalităţi trăitoare în Cluj-Napoca, în ţară şi străinătate, dar care au avut tangenţă cu spaţiul universitar de aici, cum ar fi: Elena Buică,Mariana Zavati Gardner, Aurel Podaru, Gavril Moisa, Gheorghe A.Stroie, dr.Ionuţ, Ţene, Dumitru Hurubă, Mircea M. Pop, Eugen Petrescu, Titina Nica Ţene, Dora Alina Romanescu, Luciana Vlad, Persida Rugu, Iulian Patca, Al.Florin Ţene, Nuţu Roşca, Doina Nistor, Voichiţa Pălăcean Vereş, Ion Popescu Brădiceni, Constantin Zărnescu, dr.Iustinian Gr. Zegreanu, Antonia Bodea, Ion Constantinescu, Cornel Udrea, Ştefania Kory Calomfirescu, Ioan Cărăşel, Doina Mărghitaş, Vasile Gh.Pascal, Aneta Katona Anghelcev, Traian Corneanu, Virginia Brănescu, Vasile B.Gădălin, Mircea Roşa-Miro, Negoiţă Lăptoiu, Gheorghe Vicol, Vasile lechinţan,Doina Nistor, Silvia Popescu,pr.Radu Botiş, prof. Mircea Botiş, şi mulţi alţii.
Un alt argument care a stat în faţa autorilor „ pentru a publica această crestomaţie este fenomenul de globalizare. În aceste condiţii, scrie Al.Florin Ţene, există pericolul ca o parte din istoria poporului din spaţiu Carpato-Danubiano-Pontic şi din lada de zester a spiritualităţii româneşti să fie uitate, sau să dispară, aşa că este necesar ca lucrări precum cea de faţă să apară cât mai multe pentru tezaurizarea valorilor neamului nostru.“
Se vorbeşte foarte mult de voluntariat, iată că ce au făcut pentru oraşul nostru, autorii acestei antologii, tot voluntariat se numeşte în folosul comunităţii, dar şi patriotism, cu toate că unii îl consider deşuiet.
Prezenta lucrare se adresează cititorilor care doresc să cunoască oamenii Clujului, şi locurile încărcate de istorie, dar şi cercetătorilor ce vor să promoveze spiritul academic al oraşului nostru.
Dorina Oancea
