Cursul leu/euro a rămas ieri în apropierea pragului de 4,53 lei pentru un euro, presiunea pe principalele monede din regiune fiind în scădere după o perioadă tensionată cu deprecieri vizibile.

Leul îşi recapătă imaginea de monedă stabilă zdruncinată după şedinţa de politică monetară de pe 8 ianuarie, când BNR a decis scăderea dobânzii-cheie la 3,75% şi lansarea procesului de reducere a ratelor rezervelor minime obligatorii atât la lei, cât şi la euro.

Cursul s-a stabilizat, însă pe un palier superior faţă de nivelul la care încheiase 2013, iar comentatorii din piaţă spun că această stabilizare este rodul intervenţiilor BNR, care a descurajat în cele din urmă pariurile contra leului.

Leul este acum cu circa 1% mai slab decât la începutul anului în raport cu euro. Imediat după şedinţa de politică monetară din 8 ianuarie guvernatorul Mugur Isărescu adoptase un discurs detaşat vizavi de piaţa valutară, întărind mesajul că fluctuaţiile de curs de până la 5% nu sunt preocupante şi afirmând că nu vede riscuri de depreciere a leului, ba chiar vorbea de un „risc“ de apreciere pe seama eliberării celor 500 mil. euro din rezervele minime obligatorii în valută.

Piaţa s-a grăbit însă să testeze limitele acestei abordări mai relaxate a BNR şi cotaţiile au ţâşnit spre 4,55 lei/euro.

Banca centrală a continuat apoi să minimalizeze episodul de volatilitate, indicând că nivelul de pornire de circa 4,50 lei/euro ar reprezenta un punct de „fair value“ pentru paritatea leu/euro.

Săptămâna viitoare BNR ar urma să facă un ultim pas din ciclul întârziat de reducere a dobânzii-cheie care ar putea ajunge la 3,5% pe an, conform aşteptărilor analiştilor. Rămâne de văzut cum va evolua leul într-un mediu marcat de dobânzi foarte mici, nemaivăzute, în condiţiile în care mari pieţe emergente din America de Sud şi Asia resimt presiunea ieşirilor de capital şi se gândesc să ridice dobânzile. Investitorii aşteaptă să vadă în ce măsură Fed, banca centrală americană, va continua ritmul de reducere a injecţi­ilor de lichiditate cu paşi succesivi de circa 10 mld. dolari sau va mai lua şi pauze, de exemplu după ultimele date mai slabe privind situaţia de pe piaţa muncii.

Pe termen scurt, pe piaţa valutară locală nu sunt aşteptate mişcări brutale în defavoarea leului.

Analiştii Erste prognozează un curs de 4,5 lei/euro în martie. De asemenea, ING vede cursul revenind spre 4,50 lei/euro într-o perioadă nu prea îndepărtată.

O variabilă luată în calcul de piaţă va fi şi rezultatul evaluărilor făcute în această perioadă de misiunea FMI şi a Comisiei Europene, preşedintele Traian Băsescu continuând să se opună introducerii accizei suplimentare la carburanţi.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 29.01.2014