Principala cauză a nerealizării „planurilor“ Finanţelor pentru veniturile bugetului general consolidat a fost, în 2013, miza greşită pe fondurile nerambursabile ale Uniunii Europene, în ciuda faptului că guvernul se laudă cu realizările sale în această privinţă.

Execuţia bugetară pentru ianuarie – decembrie 2013 a indicat o colectare a veniturilor mai redusă cu aproape 10 miliarde de lei faţă de cât fusese planificat, ceea ce i-a determinat, de-a lungul vremii, pe unii analişti financiari să afirme că Executivul îşi supraevaluează veniturile (o practică întâlnită şi în alţi ani) şi va fi obligat să facă ajustări – ceea ce s-a întâmplat, de altfel, în a doua parte a anului trecut.

Pe fondul nerealizării veniturilor prognozate şi al unui PIB mai robust decât cel anticipat, ponderea veniturilor în PIB a căzut în 2013 la 32% de la 32,9% în 2012, în vreme ce legea bugetului fusese fundamentată pe o ipoteză de colectare a veniturilor de 33,6% din PIB. Acest lucru a însemnat un minus (pe hârtie) de aproape 10 miliarde de lei între ceea ce s-a planificat şi ceea ce s-a obţinut, adică 200 de miliarde de lei faţă de 209,2 miliarde lei în program. Ministerul Finanţelor nu a comentat nici ieri cauzele care au condus la nerealizarea ţintei de venituri.

Datele Finanţelor arată însă că componenta bugetului care s-a aflat cel mai departe de ţintă nu a fost cea care s-a referit la colectarea de taxe şi impozite, ci aceea care a mizat pe fondurile ce vor fi primite de la UE.

Acest lucru este total în dezacord cu meritele pe care guvernul şi le-a atribuit când a fost vorba despre fondurile europene.

Este adevărat că în 2013 de la UE au fost luaţi mai mulţi bani decât în toţi anii de la integrare încoace – 2,8 miliarde de euro (ajunşi atât la bugetul de stat, cât şi la beneficiari privaţi). Însă bugetul consolidat de venituri îşi bugetase 11,2 miliarde de lei (2,5 mld. euro) de la UE şi nu a luat decât 80% din aceşti bani, adică 8,9 mld. lei (2 mld. euro).

De departe, ţinta a fost ratată chiar de veniturile preconizate în bugetul de stat, care a primit de la UE 3,9 mld. lei faţă de 6,4 miliarde de lei programat, adică 61% faţă de ceea ce exista în program, în vreme ce bugetele locale au luat mai mult decât era planificat (4,1 miliarde de lei la final, faţă de 3,8 miliarde de lei planificat).

În faţa acestei ratări a ţintei de venituri, bugetul de cheltuiei pentru programele cu fonduri europene a fost şi el redus tot cu 20%. Astfel că, în loc să cheltuiască pe „proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile“ 17,3 mili­arde de lei (3,9 mld. euro), cât fusese programat, bugetul general consolidat a cheltuit cu 3,3 miliarde de lei ( 753 de milioane de euro ) mai puţin. Aceasta este doar una dintre explicaţiile pentru care cheltuielile de investiţii (care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe) au reprezentat 5,1% din PIB în 2013 – unul dintre cele mai reduse procente din ultimii ani, după cum au remarcat analiştii economici.

Ţinta de venituri a fost ratată pe mai toate componentele bugetului de venituri, mai puţin pe contribuţiile de asigurări. De remarcat este că la veniturile aşteptate din accize, care anul trecut au fost majorate pentru a suplini reducerea taxei pe valoarea adăugată la pâine, nerealizarea a fost mai mare decât la încasările preconizate din TVA, deşi veniturile din TVA sunt duble faţă de cele din accize. Bugetul a mai mizat greşit şi pe veniturile din impozitul pe profit (un minus de aproape 800 mil. lei), dar şi din impozitul pe salarii şi venit (cu o eroare de 400 mil lei), în ciuda majorării salariilor bugetarilor şi a salariului minim pe economie.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 31.01.2014