Motoarele economiei vor încetini în 2014, ritmul de creştere fiind estimat la circa 2%, economia urmând să fie susţinută în continuare de cererea externă şi de o posibilă revenire treptată a cererii interne.

Revenirea economiei zonei euro în teritoriu pozitiv va influenţa favorabil expor­turile şi producţia industrială. 2014 vine şi cu o creştere a fiscalităţii. Astfel, România rămâne într-un „cerc vicios“ cu o creştere economică slabă, care nu creează locuri de muncă şi venituri mai mari la buget, în condiţiile în care sunt introduse periodic taxe noi sau sunt majorate unele impozite existente, într-o economie care nu performează bine. Deficitul bugetar se va situa la aproximativ 2% din PIB anul acesta, ajustarea fiscală urmând să continue. Rămâne de văzut dacă investiţiile progra­mate vor fi realizate şi care va fi impactul în economie.

Inflaţia va continua să oscileze în primele luni ale lui 2014 în jurul pragului minim de 1,5%, însă, ulterior, va creşte spre 3-4%. Trendul descendent al inflaţiei din prima parte a anului şi cererea de consum încă slabă ar putea încuraja BNR să con­tinue ciclul de relaxare a politicii monetare prin reducerea dobânzii-cheie şi diminuarea graduală a ratelor rezervelor minime obli­gatorii.

În procesul de calibrare a politicii monetare BNR se uită şi la evoluţia cursului de schimb. Analiştii anticipează că în acest an cursul ar putea oscila între 4,35 şi 4,65 lei/euro. Riscurile de depreciere sunt aso­ciate cu modificările de politică monetară în SUA şi cu revenirea turbulenţelor politice având în vedere presiunile electorale interne.

Creşterea economică va încetini spre 2%

Avansul economiei ar putea să încetinească spre 2% în acest an, după ce în 2013 PIB-ul a urcat cu circa 3%, economia urmând să fie susţinută de cererea externă şi de o posibilă revenire, treptată, a cererii interne.

Prioritatea României rămâne accele­rarea creşterii economice în condiţii de stabilitate financiară, deoarece un avans mediu de 2-3% pe an este prea mic pentru reducerea decalajelor care despart România de zona euro, după cum amintesc analiştii.

Economia României continuă să fie dependentă de finanţarea externă. Fon­durile europene sunt o sursă potenţială de creştere economică, iar analiştii anticipează o îmbunătăţire a procesului de absorbţie în 2014.

Evoluţia economiei va fi influenţată atât de situaţia din zona euro, cât şi de politicile şi reformele aplicate pe plan intern.

Exporturile vor continua să crească urmând să rămână unul dintre principalele motoare de creştere a PIB

Revenirea economiei zonei euro în teritoriu pozitiv va influenţa favorabil exporturile şi producţia industrială. Dar agricultura ar urma să aibă în acest an un efect de bază nefavorabil asupra economiei, după impactul pozitiv din 2013.

Evoluţia PIB va depinde şi de materializarea pro­misiunilor electorale în programe care să susţină economia, cum ar fi reducerea CAS sau creşterea investiţiilor. Dar 2014 vine şi cu o majorare a fiscalităţii, cu impact negativ asupra economiei.

Inflaţia oscilează în primele luni ale anului în jurul pragului minim de 1,5%, iar ulterior creşte spre 3-4%

Presiunile inflaţioniste nu-şi vor face simţită prezenţa la începutul anului. In­flaţia anuală va continua să oscileze în primele luni ale lui 2014 în jurul pragului minim de 1,5%, însă, ulterior, va creşte spre 3-4%.

Dinamica inflaţiei va fi influenţată de liberalizarea preţurilor la energie şi gaze, indexarea accizelor cu 4,77% şi creşterea accizelor la carburanţi, decalată pentru începutul lunii aprilie.

Scăderea inflaţiei din prima parte a anului şi cererea de consum încă slabă pot determina banca centrală să continue relaxarea politicii monetare prin redu­cerea dobânzii-cheie şi diminuarea graduală a ratelor rezervelor minime obligatorii de la nivelurile actuale de 15% la lei şi 20% la valută, măsuri care vor putea antrena scăderea dobânzilor la credite şi relansarea creditării, cu impact favorabil asupra economiei.

Spaţiul pentru reducerea dobânzii de politică monetară este mai redus faţă de 2013, unii analişti anticipând o reducere a dobânzii-cheie, în timp ce alţii văd posibile două ajustări, până la 3,5%.

Anul trecut scăderea accentuată a inflaţiei, declinul prelungit al activităţii de creditare, contracţia consumului şi a investiţiilor, precum şi ajustarea deficitului de cont curent au determinat BNR să reducă dobânda-cheie de la 5% la 4%.

Cursul ar putea oscila între 4,35 şi 4,65 lei/euro

În procesul de calibrare a politicii monetare BNR se uită şi la evoluţia cursului de schimb. Analiştii anticipează că în acest an cursul ar putea oscila între 4,35 şi 4,65 lei/euro. Riscurile de depreciere sunt asociate cu modificările de politică mone­tară în S.UA. şi cu revenirea turbulenţelor politice având în vedere presiunile electo­rale interne. Cursul de schimb rămâne un subiect delicat pentru români, având în vedere că peste 60% din împrumuturile contractate de populaţie şi companii sunt în euro.

Deficitul bugetar va fi de aproximativ 2% din PIB
Pe partea fiscală, deficitul bugetar se va situa la aproximativ 2% din PIB anul acesta, ajustarea fiscală urmând să continue. Pentru 2013 ţinta de deficit a fost majorată la 2,5% din PIB. Oficialii guvernamentali au susţinut că bugetul anului 2014 este orientat mai mult spre investiţii şi stimularea creşterii economice.

Rămâne de văzut dacă investiţiile pro­gramate vor fi realizate şi care va fi impactul în economie. România a avut în ultimii zece ani cele mai mari cheltuieli cu investiţiile publice între ţările europene, atât ca pon­dere din PIB, cât şi ca procent din veniturile bugetare totale, însă rezultatele în termeni de îmbunătăţire a calităţii infrastructurii au fost modeste, iar în economie aceste chel­tuieli s-au văzut prea puţin.

Ce am previzionat în 2013 şi ce s-a întâmplat

Creşterea economică ar putea accelera în 2013 pe fondul revenirii consumului populaţiei. PIB-ul ar putea creşte cu 2% în cel mai optimist scenariu.

DA/NU Creşterea economică a accelerat anul trecut, însă consumul a stagnat. Anul agricol bun şi as­cen­siunea exporturilor au dus creşterea economică din 2013 spre 3%, peste estimări.

Presiunile inflaţioniste vor continua să fie resimţite în prima parte a anului pe fondul scumpirii energiei şi al creşterii accizelor, creşterea preţurilor urmând să se tempereze spre finalul anului.
DA Inflaţia a oscilat în prima jumătate a anului în intervalul 5-6%, iar spre sfârşitul anului a scăzut sub 2%. Scăderea inflaţiei a fost influenţată în special de anul agricol bun şi reducerea TVA la produsele de panificaţie, factori de influenţă incerţi la începutul anului.

Cursul s-ar putea stabiliza, cel mai pesimist scenariu al analiştilor din bănci indicând un curs mediu de aproape 4,6 lei/euro în 2013.

DA Cursul a avut o evoluţie relativ stabilă. Maximul a fost de 4,5535 lei/euro, fiind atins în 7 iunie, iar cursul minim a fost de 4,3072 lei/euro, nivel înregistrat la începutul lunii mai. Leul s-a depreciat cu 1,26% faţă de euro.

Deficitul bugetar se va situa la circa 2% din PIB anul acesta. În termeni nominali deficitul ar putea scădea cu 2-3 mld. lei.
DA Deficitul bugetar a fost ţinut sub control, ajungând după primele 11 luni din 2013 la 1,56% din PIB. Rămâne de văzut cu cât a sărit deficitul în decembrie.Ţinta de deficit pentru 2013 a fost de 2,5% din PIB.

Exporturile vor continua să crească, mai ales în cazul întreprinderilor care au beneficiat de investiţii în criză, dar nu mai sunt aşteptate creşteri de două cifre anul acesta.

DA Exporturile au continuat să crească în 2013, susţinând economia. După primele zece luni ritmul de creştere era de 9,2% faţă de 2012.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 06.01.2014