Marți, 21.01.2014, la sediul din Bulevardul Eroilor nr. 2 al Uniunii „Vatra Românească”, clujenii l-au cinstit prin stihuri și cânt pe Poetul Nepereche.

Cuvântul de bun venit l-a adresat Ioan Traian Balotă, președintele „Vetrei Românești” Cluj, care și-a exprimat bucuria de a descoperi în sală un public numeros, în mijlocul căruia se găseau acad. Dumiru Protase, prof.univ. Teodor Tanco, prof.univ.dr. Barbu I. Bălan, Emil Tătaru, Eugenia Radu, Doina Reteșan, Viorica Barbu, Ioan Bojan şi Al.Florin Ţene, membru corespondent al Academiei Americană Română.. După o scurtă trecere în revistă a felului în care Eminescu a fost omagiat în 15 ianuarie de oficialitățile clujene, a dat cuvântul Antoniei Bodea, președinta Cenaclului literar „Artur Silvestri”.

În fața unei audiențe alcătuite din intelectuali de seamă ai urbei, Antonia Bodea a susținut conferința „Mihai Eminescu – poet național și universal”. După ce a vorbit despre inteligența, curiozitatea și înclinația către meditația filosofică manifestate de poetul ce trăia în lumea încă încă din prima tinerețe, Antonia Bodea a subliniat eforturile depuse de Eminescu pentru crearea unui limbaj universal al poeziei. Spirit deschis, mereu în căutarea libertății, Eminescu și-a găsit echilibrul în natură, în folclor și trecutul de lupte al neamului nostru, astfel încât arta sa a devenit matricea stilistică românească.
Vorbind de felul în care a fost perceput Mihai Eminescu de Titu Maiorescu, Antonia Bodea a accentuat faptul că, în opinia liderului „Junimii”, acesta este un reper pentru viitorii scriitori, iar poezia sa va fi punctul de referință pentru întreaga lirică românească a secolului XX.

Reproducând memorabilele cuvinte ale lui George Călinescu: „Astfel se stinse (…) cel mai mare poet, pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, și câte o stea va veșteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice în țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sa” – Antonia Bodea a concluzionat că Mihai Eminescu, ultimul mare romantic al Europei, a îmbogățit romantismul ideatic și la nivelul expresiei poetice, creația sa devenind definitorie pentru spiritualitatea românească.

În susținerea conferinței, Antonia Bodea a fost ajutată de Mariana Jude, care a recitat din creația eminesciană.

În continuare, Al. Florin Țene, președintele LSR, a recitat două creații proprii închinate Poetului Nepereche, iar prof.univ.dr. Barbu I. Bălan a citit un fragment din „Scrisoarea I” dovedind geniul eminescian în descrierea societății românești. Col. Traian Corneanu a vorbit despre felul în care a receptat Eminescu actul detronării lui Al. I. Cuza, iar Doina Mărghitaș a citit un text despre Eminescu ca simbol al dragostei. După ce un grup constituit ad-hoc, condus de Lola Țâmbrescu, a interpretat câteva piese pe versurile poetului, Alexandru Stănescu a vorbit despre ecourile creației eminesciene în contemporaneitate. În finalul întâlnirii, acad. Dumitru Protase a punctat câteva idei despre geniul literaturii române și a recitat câteva strofe din creația poetului nepereche.

Voichița Pălăcean-Vereș