Oscilaţiile cursului leu/euro de până la 5% – zona de echilibru urmărită de BNR şi reconfirmată oficial – sunt de natură să bonifice sau să penalizeze anumite mişcări, să încu­rajeze sau să descurajeze, spunea guvernatorul Mugur Isărescu miercuri după-amiază, în contextul explicaţiilor privind deciziile de politică monetară de „ultra-relaxare“ – după expresia unor analişti surprinşi.

El a mai spus că o mişcare de curs de plus/minus 1% înseamnă că acesta îşi face „da­toria minimă“ şi că în general cursul e bine să fie lăsat să-şi facă datoria. Iar BNR l-a şi lăsat, cotaţiile leu/euro urcând rapid spre 4,55 lei pentru un euro, adică spre vârful ultimelor şase luni. Faţă de acum un an leul este mai slab cu 3,8%. BNR a mai lăsat leul să slăbească rapid în faţa euro în perioadele în care ştia că sunt investitori care vor să-şi scoată valuta de pe piaţă, deprecierea mai puternică funcţionând ca o penalizare pentru aceştia mai ales dacă pariaseră pe intervenţii corective din partea băncii centrale.

Altminteri, sentimentul general al investi­torilor privind România nu s-a deteriorat după cum arată succesul licitaţiei de titluri de stat de joi, când randamentul la şase luni a picat la 2%, dar şi CDS-ul care stă la 180 de puncte de bază şi evoluţiile de pe bursă.

Aşadar ar fi de aşteptat ca leul să-şi revină după această perioadă de tulburare iscată de deciziile BNR şi de comentariile de curs neo­biş­­nuit de extinse ale guvernatorului, care a cri­ticat din nou „utilizarea excesivă“ a cu­vân­tu­lui „depreciere“ pentru a descrie slăbirea uşoară sau foarte uşoară a leului. De ase-me­nea, el a spus că în perspectiva eliberării a 500 mil. euro din rezervele în valută ale băncilor la BNR „pericolul“ ar fi ca leul să se aprecieze, nu să se deprecieze. Noile rate de rezervă mi-nime obligatorie intră în vigoare începând cu perioada 24 ianuarie – 23 februarie aşa că până atunci rămâne doar „prezicerea“ guverna­to­rului care „se teme“ că deciziile de miercuri nu vor antrena presiuni de depreciere a leului. Deocamdată au antrenat şi ră­mâne de văzut când şi cum va apărea in­versarea de direcţie, într-un context regional deja mai calm.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 13.01.2014