Scăderea cu aproape 30% a cotaţiei metalului galben în 2013, prima din ultimii 12 ani, a lăsat răni adânci în rezervele de aur ale celor mai mari bănci centrale ale lumii, care pe timp de criză au acumulat cantităţi impresionante de aur de frica unui „melt down“ financiar. Valoarea rezervelor BNR a scăzut cu 1,5 mld. dolari anul trecut, însă cea mai mare devalorizare este cea raportată de rezervele băncii americane centrale (Fed), care au scăzut cu peste 110 miliarde de dolari.

Aurul a pierdut 27% în valoare anul trecut, până la o cotaţie de 1.204 dolari/uncie pe bursa de la Londra, cel mai mare declin din ultimele trei decenii. Prăbuşirea cotaţiei aurului de anul trecut, care a pus astfel capăt unui raliu care a durat 12 ani consecutivi, a fost cauzată de vânzările făcute de investitorii internaţionali care s-au temut că era stimulilor financiari pompaţi de banca centrală americană Fed se apropie de sfârşit, dar şi de transferul banilor pe pieţele de acţiuni aflate la maxime istorice în 2013.

Băncile centrale ale lumii, care au cumpărat masiv aur în ultimii ani de criză, au fost lovite în plin de ieftinirea aurului. Federal Reserve din SUA, cea mai mare bancă centrală din lume, are rezerve de aur de 8.133 de tone, potrivit datelor publicate în decembrie de World Gold Council.

Prăbuşirea cotaţiei aurului a şters 118 miliarde de dolari din valoarea rezervelor de aur ale FED. În decembrie 2013, Fed avea rezerve de aur în valoare de 315 mld. dolari, potrivit calculelor ZF în baza statisticilor World Gold Council. Germania este al doilea cel mai mare deţinător de aur din lume, cu rezerve de 3.387 de tone. La finalul anului 2013, rezervele de aur ale Germaniei valorează cu circa 50 miliarde de dolari mai puţin, respectiv 131 miliarde de dolari.

Fondul Monetar Internaţional, cel mai mare creditor al României, ocupă locul al treilea în lume cu rezerve de 2.814 tone de aur în luna decembrie 2013. Din scăderea preţului aurului, rezervele de aur ale FMI s-au depreciat cu circa 40 miliarde de dolari.

Banca Naţională a României are cele mai mari rezerve de aur din Europa Centrală şi de Est. Rezerva de aur este de 103,7 tone, plasând BNR pe locul 35 în lume. În anul 2013, rezerva de aur a BNR a pierdut 1,5 miliarde de dolari din valoare din cauza ieftinirii metalului galben, fiind evaluată la un total de 4 miliarde de dolari.

Băncile centrale au continuat însă să cumpere aur şi în 2013. Potrivit datelor World Gold Council, băncile centrale ale lumii au cumpărat 300 de tone de aur în primele nouă luni din 2013, cu o sută de tone mai puţin faţă de perioada similară din 2012.

Aceste pierderi sunt însă „pe hârtie“, doar dacă băncile centrale vând aur deprecierile vor fi marcate efectiv în portofoliu. Privind însă pe un orizont mai lung de timp, de circa cinci ani, cea mai mare parte a băncilor centrale sunt încă pe plus.

În 2008, rezervele de aur ale BNR, tot de 103,7 tone pentru că banca centrală nu a mai cumpărat aur din anul 2000, valorau 2,9 miliarde de dolari. La începutul anilor 2000, rezervele de aur ale BNR valorau 1,4 miliarde de dolari. Astfel că în ultimul deceniu BNR a câştigat 2,6 miliarde de dolari doar din aprecierea cotaţiei aurului, având în vedere că din 2003 până în prezent rezerva de aur a rămas aceeaşi de 103,7 tone. Din 2003 până în 2013, preţul aurului s-a triplat.

Pentru anul 2014, analiştii celor mai mari bănci de investiţii din lume se aşteaptă la o continuare a scăderii aurului, în contextul revenirii economiei SUA şi al reducerii stimulilor financiari de către Fed.

Mai exact, analiştii Goldman Sachs estimează un „declin semnificativ“ al preţului aurului în 2014. Ei se aşteaptă la o scădere de cel puţin 15% a preţului aurului în 2014. JP Morgan vede preţul aurului la 1.263 dolari/uncie în 2014. Divizia de administrare averi a băncii elveţiene UBS se aşteaptă ca preţul aurului să atingă 1.150 de dolari în 2014.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 08.01.2014