Locul care aprinde România: „Cu o mână de cărbuni luminezi o casă. Asigurăm 200.000 de locuri de muncă pe orizontală şi pentru noi nu există o altă modalitate de a supravieţui decât mixul de energie“.

România şi-a reluat, anul trecut, poziţia tradiţională de exportator net de energie electrică, în contextul în care hidrologia bună şi producţia mare de energie eoliană au contribuit la o balanţă de schimburi energetice cu statele vecine net favorabilă. În 2012, seceta din vară a condus la necesitatea importurilor de electricitate.

În condiţiile în care consumul intern de energie a scăzut în România cu 5% în 2013, pentru al doilea an consecutiv, excedentul de producţie energetică a fost trimis peste graniţe, traderii profitând de preţurile în general mai mari din ţările vecine.

Astfel, România a exportat anul trecut o cantitate de energie de 4,7 TWh, echivalent cu 8,5% din întreg consumul naţional, în timp ce importurile de energie au fost de doar 2,7 TWh, sau 4,8% din consumul total, potrivit datelor privind schimburile de electricitate compilate de Reţeaua Europeană a Operatorilor Sistemelor de Transport al Energiei (ENTSO-E). România este reprezentată în asociaţia de profil de compania Transelectrica (simbol bursier TEL).

Principalele destinaţii pentru energia românească au fost Bulgaria, Serbia şi Ungaria, care împreună au „absorbit“ anul trecut 4,6 TWh de electricitate din România.

Cifrele publicate de ENTSO-E se referă la schimburile fizice de electricitate, adică câtă energie a trecut efectiv graniţa, astfel că iau în calcul atât schimburile realizate în interes comercial, cât şi pe cele care se fac automat pentru echilibrarea sistemelor energetice.

Frigul şi vântul

Datorită capacităţii mari instalate în hidrocentrale şi centrale eoliene, ambele fiind surse ieftine de energie, România se bucură în cea mai mare parte a anului de o poziţie avantajată în raport cu statele vecine în ceea ce priveşte exportul de electricitate. Totuşi, datele ENTSO-E arată că exporturile din România s-au înteţit în ultimele trei luni ale anului trecut. Ce s-a întâmplat atunci?

Traderii care au ales să exporte energie din România în lunile de toamnă-iarnă au fost favorizaţi de contextul regional, în condiţiile unei scăderi bruşte a temperaturilor şi ale faptului că încălzirea pe bază de gaze naturale nu este folosită la scară mare în statele balcanice. Cererea mai mare de electricitate a împins în sus preţul energiei de pe pieţele vecine.

„Cea mai importantă influenţă asupra preţurilor mari la energie în Ungaria a avut-o vremea. În primul rând, ne-am confruntat cu o scădere a debitului Dunării din cauza unei hidrologii mai slabe în întreaga regiune balcanică. În acelaşi timp, temperaturile relativ scăzute în luna decembrie au contribuit la majorarea cererii de electricitate“, a spus Igor Koprivnikar, directorul general al filialei din Bucureşti a companiei slovene de comerţ cu energie GEN-I.

De altfel, aceiaşi factori au ajutat şi Bulgaria şi Ungaria să-şi mărească exportul de energie către destinaţiile lor „tradiţionale“, adică statele balcanice cu deficit de electricitate, anume Macedonia şi, respectiv, Croaţia.

Deşi producţia de energie hidro a scăzut şi în România în aceeaşi perioadă, aceasta a fost compensată de electricitatea generată de termocentrale şi de parcurile eoliene, arată datele de la Transelectrica.

Cum au ajutat ungurii exportul românesc de energie

În afară de vreme, preţul energiei în regiune a fost influenţat şi de ieşirea temporară din funcţiune a unor mari producători de electricitate. Astfel, timp de aproape patru luni, din septembrie până în ianuarie 2014, un reactor al centralei nucleare Paks din Ungaria a fost închis pentru mentenanţă. Centrala asigură circa 40% din producţia de energie a ţării, iar ieşirea din reţea a unui reactor de 500 MW a împins în sus preţul pe termen scurt pentru consumatorii ungari.

În plus, în luna noiembrie, centrala nucleară de 700 MW a Sloveniei a fost de asemenea oprită pentru reparaţii. Centrala acoperă un sfert din necesarul de energie al Sloveniei, dar electricitatea este exportată şi în Croaţia.

„Estimăm că preţul de pe piaţa ungară a energiei a fost mai mare cu 15% pe timpul perioadei de mentenanţă la centrala nucleară ungară Paks. Analiza preţurilor relevă o diferenţă medie de 9 euro pe MWh între preţul de pe piaţa spot ungară HUPX şi cel de pe piaţa spot română OPCOM (bursa de energie – n.red.), diferenţă care urcă la aproape 11 euro pe MWh în orele de vârf de consum. Luând în calcul şi taxele aferente, exportul de energie din România a fost profitabil un număr semnificativ de zile, cu consecinţa congestionării capacităţii transfrontaliere de export pe relaţia România-Ungaria“, a mai arătat Igor Koprivnikar.

El a mai spus că creşterea preţurilor nu este valabilă şi în cazul în care situaţia este inversată, adică atunci când centrala de la Cernavodă este închisă pentru mentenanţă, aşa cum s-a întâmplat în lunile octombrie şi decembrie.

„Când a fost închisă centrala Cernavodă, lipsa de energie din sistem a fost compensată cu uşurinţă printr-o producţie mai mare din alte surse, astfel că preţurile de pe OPCOM nu au crescut semnificativ, iar România nu a devenit importator net de electricitate. România a investit mult în generarea de electricitate, în special în capacităţi eoliene, astfel că dispune de suficienţi producători pentru a acoperi indisponibilitatea altor unităţi.“

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 23.01.2014