Clădirile din România consumă anual pentru încălzire circa 265 kWh de energie pe metru pătrat, în timp ce media europeană este de 125 kWh pe metru pătrat, în condiţiile în care clădirile au cel mai mare procent de energie risipită, aproape 50%, potrivit datelor prezentate de Asociaţia Ro­mână pentru Promovarea Eficienţei Energetice (ARPEE), care reuneşte companii de profil şi specialişti din domeniu.

„Clădirile reprezintă mai mult de 40% din consumul final de energie, dar pierderile sunt cele mai mari, de aproximativ 40- 50%. Doar 5- 6% din fondul de clădiri al României a fost reabilitat termic“, a declarat Aureliu Leca, director executiv al ARPEE, într-o con­ferinţă de presă organizată de asociaţie şi de Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB), cu ocazia lansării lucrării Cartea Albă „Efi­cienţa energetică în Ro­mânia“. El a subliniat că lucrările de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe realizate până acum s-au concentrat doar pe anveloparea exterio­ru­lui, iar modernizarea blo­curilor în această ma­nieră s-ar putea întinde chiar şi pe încă 10 ani, cu un cost total de 5 miliarde de euro. „Şi Germania îşi modernizează energetic clădirile, dar plecând de la 150 kWh pe metru pătrat pe an şi aducându-le la 50-60 kWh pe metru pătrat pe an“, a adăugat Leca.

„Trebuie să lucrăm şi în interior, la echipamentele de distribuţie şi la consumatorul final de energie“, a afirmat şi Gilles Humbert, şeful pe România al companiei franceze de utilităţi Dalkia, care controlează furnizorii de energie termică şi apă caldă pentru oraşele Ploieşti şi Iaşi.

România are printre cele mai mari grade de intensitate energetică din Europa, economia românească având nevoie de trei ori mai multă energie pentru a produce aceeaşi unitate de produs intern brut ca Germania, potrivit ultimelor date Eurostat, pe anul 2011. Îmbunătăţirea eficienţei energetice cu 20% până în 2020 este unul dintre obiectivele asumate de statele UE, alături de creşterea ponderii surselor regenerabile de energie şi reducerea emisiilor de gaze de seră.

Gradul de îndeplinire a acestui obiectiv este însă de circa 3% în cazul României, a spus Dan Ioan Gheorghiu, consilier pentru energie al primului-ministru.

În acest context, reprezentanţii ARPEE estimează că măsurile de eficienţă energetică ar putea genera un beneficiu de 5-7 miliarde de euro, echivalent cu o creştere de 4-6% a PIB până în 2020, fără un consum suplimentar de energie.

Membrii fondatori ai ARPEE sunt companiile din sectorul energetic ABB, Alstom, Dalkia, Elcomex, EnergoBit, GDF SUEZ Energy România, Lafarge, OMV Petrom şi firma de consultanţă PricewaterhouseCoopers.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 24.01.2014