Luni, 6 ianuarie 2014, de Praznicul Bobotezei, PS Vasile Someșanul, Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Clujului, a fost prezent la Mănăstirea Nicula. Ierarhul, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, a oficiat, de la ora 10, Sfânta Liturghie și slujba Agheasmei Mari. Din sobor a făcut parte obștea mănăstirii, avându-l în frunte pe părintele stareț, protosinghelul Nicolae Moldovan. Au participat la slujbă și alți preoți din parohiile de pe cuprinsul Arhiepiscopiei Clujului, precum și mulțime de credincioși din zonă și autorități locale.

În cadrul Sfintei Liturghii Preasfințitul Vasile Someșanul a vorbit celor prezenți la marele praznic de la Mănăstirea Nicula, despre semnificația Botezului Domnului în apa Iordanului: “Mântuitorul nostru Iisus Hristos a primit Botezul în Iordan, pentru a se arăta toată dreptatea, întreaga Lui lucrare, de mântuire a omului din robia păcatului, a morții, a Iadului, se desfășoară în dreptatea lui Dumnezeu, El smerindu-se pe Sine, a luat chip de rob, făcându-se ascultător Tatălui Ceresc până la moarte, la moartea pe cruce, din iubire față de făptura omenească ajunsă în stricăciunea păcatului”.

Originea şi vechimea slujbei de sfințire a apei

Sfințirea cea Mare a apei se săvârşeşte la Bobotează, în amintirea botezării Domnului de către Ioan în Iordan. Agheasma mare se ia dimineaţa, pe nemâncate, înaintea anafurei, iar atunci când credinciosul se împărtăşeşte, după aceasta. Timpul când se consumă este din Ajunul Bobotezei, până la Odovania praznicului. Iniţial, sfinţirea apei de la Bobotează era legată de botezul catehumenilor, care se săvârşea în ajunul praznicului, seara şi pentru care se sfinţea apa necesară la botez. Ulterior, desfiinţându-se catehumenatul, s-a păstrat sfinţirea apei, legată de praznic, ea căpătând altă semnificaţie. Precum accentuează arhiepiscopul Simeon al Tesalonicului, în ziua Bobotezei se face nu numai reînnoirea botezului Domnului, ci şi a harului botezului primit de fiecare dintre noi. Originea slujbei Aghiasmei mari este, în tot cazul, Ierusalimul, unde se păstra amintirea puternică a botezului Mântuitorului prin mâna Înainte-Mergătorului, în apele Iordanului; de aici ea s-a răspândit la Antiohia, apoi la Constantinopol şi în Asia Mică. De acea, rânduiala de azi a slujbei Aghiasmei mari e atribuită de tradiţie, în întregime, Sfântului Sofronie, patriarhul Ierusalimului, căruia în Mineiul pe ianuarie i se atribuie troparele care se cântă la începutul slujbei, iar în Molitfelnic i se atribuie frumoasa rugăciune pentru sfinţirea apei.

Andreea Pâgleşan, Sursa: Radio Renasterea