Analiştii locali anticipează pentru 2014 o încetinire a creşterii PIB, economia urmând să fie susţinută în continuare de cererea externă şi de o revenire treptată a cererii interne. Media estimărilor analiştilor indică o creştere economică de 2,3%. După ce România a încheiat anul trecut cu cea mai mică inflaţie din 1990 încoace, pentru sfârşitul anului 2014 analiştii anticipează o creştere spre 3-4%. Cursul va avea în acest an o evoluţie mai volatilă decât în 2013, bancherii văzând riscuri de depreciere în contextul presiunilor electorale interne şi al modificărilor de politică monetară în SUA. Pentru sfârşitul anului 2014 majoritatea prognozelor indică un curs cuprins în intervalul 4,35-4,55 lei/euro.

Iar 7 din 10 analişti cred că BNR se va opri cu reducerea dobânzii-cheie la 3,5%. Deficitul bugetar şi deficitul de cont curent vor rămâne în limite sustenabile în 2014, în opinia celor mai mulţi analişti.

Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank

PIB. Ne aşteptăm ca activitatea economică să rămână pe un trend ascendent în 2014. În plus, ne aşteptăm la o uşoară accelerare a ritmului redresării comparativ cu 2013. Deci ne aşteptăm ca PIB-ul real, cu excepţia agriculturii, să crească cu aproximativ 2,4% în 2014, faţă de circa 1,9% în 2013. Estimăm că exporturile se vor menţine pe o tendinţă ascendentă în acest an datorită îmbunătăţirii cererii externe. Dar scenariul nostru de bază presupune că cererea internă ar trebui să fie motorul principal pentru creşterea PIB în 2014. Ne aşteptăm la o continuare a creşterii consumului populaţiei în urma îmbunătăţirii încrederii, creşterii veniturilor disponibile şi a constrângerilor financiare mai mici (scăderea dobânzilor la credite). De asemenea, ne aşteptăm ca firmele să aibă o înclinaţie mai mare pentru investiţii în 2014 comparativ cu 2013.

Dobânda de politică monetară. Anticipăm că banca centrală va reduce dobânda de politică monetară la 3,5% în februarie. Ajustarea dobânzii sub acest nivel nu ar fi o opţiune pentru banca centrală având în vedere revenirea ratei inflaţiei spre 3-3,5% până la sfârşitul anului şi creşterea preconizată a randamentelor de pe pieţele externe.

Cursul de schimb. Zgomotul politic este posibil să rămână ridicat în 2014. Cu toate acestea, presupunem că derapaje majore de politicii ar putea să fie evitate. Scenariul nostru actual al cursului de schimb nu ia în considerare o criză politică majoră în 2014.

Eugen Sinca, analist-şef al BCR

Prioritatea României în 2014 este accelerarea creşterii economice în condiţii de stabilitate financiară. Estimarea noastră de bază privind creşterea economică este de 2,3%, sub nivelul de anul trecut, dar în condiţiile în care privatizările companiilor de stat vor continua, absorbţia fondurilor europene se va îmbunătăţi, iar anumite zone din mediul privat de afaceri vor deveni mai competitive România are şansa egalării performanţei economice din 2013, deci un avans al PIB-ului de aproximativ 3%. Doi ani la rând cu creşteri economice de 3% ar accelera procesul de creare de noi locuri de muncă şi ar duce rata nominală de creştere a salariilor peste nivelul de 5% din prezent, care oricum nu se simte în economie.

Inflaţia va creşte de la 1-1,5% în primele luni ale anului spre 3,5-4% în luna decembrie, pe măsură ce noua recoltă agricolă, mai slabă decât cea din 2013, va pune presiune asupra preţurilor, iar scumpirea energiei va continua.

Relaxarea politicii monetare a BNR va fi concentrată, cel mai probabil, în primul trimestru al anului şi se va axa mai ales pe diminuări ale rezervelor minime obligatorii pentru lei.

Menţinerea deficitului de cont curent în jurul nivelului de 1,3% din PIB este esenţială într-un an în care Fed va reduce gradual stimulii monetari furnizaţi economiei americane, iar investitorii străini vor diferenţia tot mai mult între ţările cu fundamente macroeconomice solide şi ţările vulnerabile. În acest context, relaxarea politicii monetare a BNR ar trebui să aibă loc fără afectarea economisirii interne, un element de bază în ecuaţia reducerii dependenţei României de fluxurile externe de capital privat.

Datoria externă totală se va reduce uşor de la un nivel estimat de 98 mld. euro în 2013 (69% din PIB) la 93 mld. euro în 2014 (63% din PIB) pe fondul rambursării creditului către FMI şi al procesului de dezintermediere financiară pe componenta de euro. Dintre toate sectoarele instituţionale, doar guvernul ar putea contracta datorie externă nouă în 2014 prin emiterea de euroobligaţiuni în prima parte a anului, când lichiditatea internaţională va fi în continuare bună.

Mihai Pătrulescu, senior economist al UniCredit Ţiriac Bank

PIB. Economia ar putea încetini la 2,1% în 2014 odată cu estomparea efectului anului agricol bun. Exporturile şi industria vor rămâne principalii factori generatori de creştere, fiind ajutate de cererea externă din Germania. Ajustarea costurilor cu forţa de muncă din urma crizei financiare ajută competitivitatea României, însă limitează puterea de cumpărare a populaţiei. De asemenea, consumul populaţiei va fi afectat de accelerarea inflaţiei, temperarea creditării şi accentuarea riscurilor politice.

Inflaţie. Inflaţia a avut o evoluţie descrescătoare în 2013, ajutată atât de anul agricol bun, dinamica temperată a preţurilor administrate, dar şi de modificările fiscale precum reducerea TVA pentru pâine. Însă, efectul de bază pozitiv generat de aceşti factori va fi eliminat în 2014, iar inflaţia va accelera la 3,7% până la finalul anului (acciza pentru combustibili având un impact de aproximativ 0,4-0,6pp).

Curs. Previzionăm o evoluţie stabilă a cursului de schimb în 2014, creşterea absorbţiei de fonduri europene (presiuni de apreciere) fiind compensată de procesul de dezintermediere financiară şi volatilitatea capitalurilor străine. Cursul de schimb ar putea fi influenţat în primul trimestru al anului 2014 de factori externi, dar leul rămâne într-o poziţie relativ favorabilă comparativ cu celelalte monede din regiune. Principalul risc asociat prognozelor noastre este o revenire a turbulenţelor politice, având în vedere presiunile anului electoral.

Dobânda de politică monetară. Rata inflaţiei a surprins în mod pozitiv în 2013, creând astfel spaţiu pentru reducerea dobânzii-cheie. De asemenea, relaxarea condiţiilor monetare a fost justificată şi de evoluţia modestă a creditului în economie. În această perioadă, mecanismul de transmisie a politicii monetare a fost eficient, fiind facilitat de lichiditatea amplă din sistemul bancar.

Deciziile viitoare privind politica monetară vor fi condiţionate de evoluţia inflaţiei şi preţurile activelor financiare. Introducerea accizei adiţionale pe combustibili a majorat prognoza noastră pentru inflaţie până la 3,7% (impactul accizei fiind de 0,5pp) şi a temperat tonul relaxat al reprezentanţilor BNR. Astfel, considerăm că o a doua tăiere a ratei dobânzii pe 4 februarie este mai puţin probabilă după reducerea din 8 ianuarie. De asemenea, BNR ar putea reduce ratele rezervelor minime obligatorii la lei pentru a relaxa condiţiile monetare.

Deficit bugetar. Finanţele publice rămân într-o situaţie sustenabilă sub monitorizarea FMI/EU, dar implementarea reformelor dă semne de oboseală. De asemenea, factorii politici ar putea avea un impact negativ asupra stabilităţii economice.

Aurelian Dochia, analist economic

Creşterea PIB: 2-2,5%. Rămâne foarte mult influenţată de anul agricol, care în 2013 a fost foarte bun, astfel că în 2014 va fi aproape imposibil ca agricultura să mai aibă o contribuiţie pozitivă semnificativă la creştere.

Inflaţie: 2,5%. Ar putea fi mai mare în cazul unui an agricol mai slab. Inflaţia rămâne sensibilă la producţia agricolă datorită ponderii mari a alimentelor în coşul de consum.

Cursul de schimb: 4,65-4,70 leu/euro. Încheierea programului de relaxare cantitativă în SUA va pune presiune pe majoritatea monedelor ţărilor emergente şi de frontieră.

Deficitul de cont curent: 5%.

Creştere exporturi: 8-10%.

Deficit bugetar: 2,2%.

Rata dobânzii de politică monetară: 3,25%.

Datoria externă (publică şi privată, termen scurt, mediu şi lung): 97-100 mld. euro.

Investiţiile străine directe: 2,5 mld. euro.

Grad absorbţie fonduri europene: 50-55%.

Florentina Cozmâncă, senior economist RBS

Creşterea economică. Pentru anul 2014 anticipăm ca economia României să înregistereze o creştere economică în jur de 2%, susţinută în continuare de cererea externă, în special din partea economiei zonei euro care se aşteaptă să revină pe creştere după doi ani de scădere. De asemenea, anticipăm şi o revenire treptată a cererii interne, pe de-o parte susţinută de consumul privat şi pe de altă parte de investiţii.

Inflaţie. Anticipăm ca pe tot parcursul anului 2014 rata anuală a inflaţiei să se menţină sub limita superioară de 3,5% a intervalului ţintit de BNR de +/- 1 punct procentual, în jurul nivelului de 2,5%. Mai mult, ne aşteptăm ca rata inflaţiei să se reducă în primul trimestru, în ciuda creşterii preţurilor produselor accizabile ca urmare a modificării modului de calcul al accizelor (aplicarea cursului de schimb şi indexarea cu rata medie anuală a inflaţiei). Astfel, anticipăm ca rata anuală a inflaţiei să coboare sub pragul de 1,5% în primul trimestru, deci să iasă temporar din intervalul ţintit de banca centrală, urmând să crească treptat spre sfârşitul anului, către 3,3-3,4%.

Dobânda de politică monetară. Considerăm că banca centrală va continua ciclul de relaxare a politicii monetare ţinând cont că cererea de consum este încă slabă şi este de aşteptat să îşi revină doar gradual. Astfel, ne aşteptăm ca relaxarea politicii monetare să continue în 2014 cu două tăieri a dobânzii de politică monetară, a câte 25 de puncte de bază fiecare, în cadrul şedinţelor de politică monetară din 8 ianuarie şi 4 februarie), astfel încât rata dobânzii să ajungă la 3,50%. BNR va reduce gradual şi ratele rezervelor minime obligatorii de la nivelurile existente în 2013 de 15% la lei şi 20% la valută.

Deficitul bugetar. Considerăm că prevederile programului economic încheiat de România cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană vor fi îndeplinite. Astfel, chiar dacă 2014 este un an electoral, ne aşteptăm ca deficitul bugetar să se încadreze în ţintele agreate cu instituţiile financiare internaţionale.

Deficitul de cont curent. În ceea ce priveşte contul curent, anticipăm că acesta va înregistra un deficit de aproximativ 2% din PIB în 2014, uşor în creştere faţă de anul trecut. În ceea ce priveşte deficitul comercial, estimăm o creştere în continuare a exporturilor, dar şi o creştere graduală a importurilor, în linie cu revenirea consumului.

Cursul de schimb. Evoluţia cursului de schimb va depinde atât de evoluţiile în plan regional şi internaţional, cât şi de evenimentele interne. Astfel că evenimente precum uniunea bancară în Europa, ritmul de reducere a programului de cumpărare de active de către Rezerva Federală a SUA, eventualitatea implementării unor măsuri neconvenţionale de către Banca Centrală Europeană vor influenţa sentimentul investitorilor pe plan internaţional, cu impact asupra monedelor emergente, precum leul. Pe de altă parte, continuarea colaborării cu instituţiile financiare internaţionale sub forma menţinerii stabilităţii macroeconomice şi a implementării reformelor structurale în sectorul public şi menţinerea stabilităţii politice sunt elemente importante ce susţin încrederea investitorilor în România.

Rozalia Pal, economist-şef al GarantiBank

PIB. Anticipăm o creştere a PIB-ului de 2% în 2014, deoarece ne aşteptăm să avem un an mai slab în agricultură ca nivel de producţie şi decelerarea creşterii producţiei industriale în urma temperării exporturilor.

Inflaţie. Ne aşteptăm ca inflaţia să rămână la aproximativ 1% în prima jumătate a anului 2014, un minim istoric, şi să crească în a doua parte a anului până la 3,5%. Inflaţia va fi puternic influenţată de o serie de măsuri anunţate – liberalizarea preţurilor la energie (creştere de aproximativ 10%) şi gaze (creştere de aproximativ 8%), precum şi de creşterea accizelor la carburanţi (ajustare cu aproximativ 1% în ianuarie, plus creşterea preţului final cu 5,5% în aprilie şi impact asupra inflaţiei de 0,5 puncte procentuale).

Cursul de schimb. Este posibilă o volatilitate pe parcursul anului 2014, având în vedere că este un an electoral. Deciziile monetare ale Fed pot influenţa evoluţia cursului valutar (în sensul deprecierii). Ne aşteptăm să vedem o scădere a cursului în 2014 spre 4,55 lei/euro la sfârşit de an.

Deficitul de cont curent. Previziunile arată că acesta va fi de 1,4% din PIB în 2014. O contribuţie pozitivă în acest sens provine din surplusul în balanţa serviciilor (aşa cum s-a observat pe parcursul anului 2013 şi ne aşteptăm ca acest trend să continue), dar şi din transferurile curente (fonduri europene şi transferurile românilor care lucrează în străinătate).

Creşterea exporturilor. Ne aşteptăm la o decelerare a creşterii producţiei industriale în urma temperării exporturilor, dar rămâne tot pe trend pozitiv cu aproximativ 3,5% creştere anuală (7,5% creştere anuală prognozată pentru 2013).

Deficitul bugetar. Bugetul pe 2014 a fost construit pe un deficit de 2,2% din PIB, indicator convenit cu FMI şi Comisia Europeană. Acest nivel cel mai probabil va fi respectat, totuşi există şi riscul ca acest lucru să nu se întâmple, dat de posibilele măsuri populiste (tăierea TVA sau a altor taxe) fără asigurarea veniturilor alternative (fiind an electoral). Un factor care ar putea influenţa în mod pozitiv economia ar fi adoptarea măsurii de reducere a CAS-ului cu 5%, ceea ce ar stimula mediul privat şi atragerea de investiţii străine.

Dobânda-cheie. Ne aşteptăm să mai existe două tăieri de câte 0,25 puncte procentuale la începutul anului 2014, astfel încât dobânda – cheie ajunge din primul trimestru al anului la 3,5% şi se va menţine la acest nivel până la sfârşitul anului.

Investiţiile străine directe. Nu ne aşteptăm la îmbunătăţiri semnificative în ceea ce priveşte atragerea investiţiilor străine, cu o valoare anuală de 2,3 mld. euro pentru 2014.

Fondurile europene – gradul de absorbţie. Este important să existe în continuare interes pentru accelerarea absorbţiei de fonduri europene, fiind un aspect foarte important pentru creşterea economică.

Vlad Muscalu, economist-şef al ING Bank

PIB. Prognozăm o decelerare uşoară a economiei (2,3% în 2014 faţă de 2,8% în 2013), determinată în principal de contribuţia de sens contrar a agriculturii. Anticipăm o revenire a cererii interne pentru anul acesta, bazată în special pe inflaţia deosebit de scăzută şi eliberarea unui fragment din venit mulţumită reducerii ratelor de dobândă ce comprimă valoarea ratelor periodice. Astfel, dacă excludem sectorul agricol, prognoza noastră pentru creşterea economică din 2014 reprezintă cel mai rapid avans de la debutul crizei (3% vs 2,1% estimat pentru 2013 şi 2012).

Inflaţie. Inflaţia a scăzut anul trecut mulţumită unei recolte deosebite şi reducerii selective a cotei TVA, setând astfel un nou record. Acest record va fi probabil spart în primul semestru din 2014 având în vedere că efectele celor doi factori vor persista. Anticipăm o inflaţie medie în primul semestru inferioară pragului de 1,5%, însă normalizarea preţurilor alimentelor şi creşterea accizelor pentru combustibil vor trimite inflaţia probabil către 4,5% la finalul anului 2014.

Curs. Pe măsură ce economia va da semne mai clare de revenire credem că BNR va permite o apreciere uşoară a monedei naţionale, aceasta încheind probabil anul 2014 la 4,35/EUR. Cât timp nu au avut loc evenimente care să ne modifice perspectiva privind evoluţia economiei româneşti, ne aşteptăm ca deprecierea de la începutul anului să fie corectată. Este, totuşi, posibil să subestimăm impactul normalizării politicii monetare din SUA.

Dobânda de politică monetară. Răspunsul încă timid al economiei la relaxarea monetară din ultimele luni, relativa stabilitate a cursului de schimb şi o perspectivă foarte favorabilă a inflaţiei (pe termen scurt va coborî probabil sub 1% setând astfel noi recorduri), ne fac să credem că banca centrală va acţiona în linie cu semnalele oferite în trecut şi va continua relaxarea monetară. Astfel, credem că rata cheie va încheia acest ciclu de relaxare monetară la 3,50%, ajungând la acest nivel după şedinţa din februarie, iar această relaxare va fi accentuată probabil de reducerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei.

Deficitul de cont curent. Ne aşteptăm la o accentuare a deficitului către 1,4% din PIB în 2014 determinată de revenirea cererii interne şi temperată de o accelerare uşoară a absorbţiei de fonduri europene. Combinaţia dintre avansul prognozat pentru activitatea economică şi deficitul de cont curent de dimensiuni reduse produce o ajustare puternică a datoriei externe.

Datoria externă. Estimăm un nivel al datoriei externe de aproximativ 65% din PIB pentru finalul anului curent. Nivelul prognozat pentru anul curent nu a mai fost atins din 2008.

Laurian Lungu, analist economic

PIB: +2,9%.

Inflaţie: +2,1% (media anuală) şi +3,3% (sfârşitul anului).

Deficitul de cont curent: -2,2% din PIB.

Deficitul bugetar: -2,9% din PIB.

ISD: Circa 2% din PIB.

Creşterea exporturilor: +5,9%.

Datoria externă totală: 67% din PIB.

Dobânda-cheie: 3,25%.

PIB. România îşi va consolida creşterea economică în 2014, an în care ar putea înregistra un avans de 2,9%. Avansul exporturilor va continua să fie solid, influenţat pozitiv atât de revenirea graduală a economiei zonei euro, cât şi de un volum crescut, în special al mărfurilor, direcţionat către pieţele non-UE. În acest context, industria va rămâne unul dintre motoarele principale ale creşterii economice.

ISD. Investiţiile ar putea beneficia de intrări mai consistente de capital având ca sursă ţările non-UE. Astfel, volumul ISD ar putea înregistra o nouă creştere în 2014, după cea din 2013. Atât deficitul extern, cât şi cel intern vor rămâne la niveluri ce pot fi finanţate relativ uşor.

Deficitul de cont curent. Deficitul de cont curent este de aşteptat să rămână la un nivel scăzut influenţat pozitiv de creşterea exporturilor şi menţinerea scăzută a cererii consumului intern.

Deficitul bugetar. Deficitul bugetar va rămâne în limita criteriului de la Maastricht, însă probabil se va situa marginal sub limita inferioară a acestuia, pe măsură ce efectele creşterii bazei de impozitare în economie va împinge veniturile bugetare reale sub valorile prognozate, iar presiunea asupra cheltuileilor bugetare – într-un an cu alegeri europarlamentare şi prezidenţiale – va creşte.

Inflaţia. Presiunile inflaţioniste, atât pe partea cererii, cât şi a ofertei, vor rămâne relativ slabe. Rata inflaţiei anuale va creşte gradual către sfârşitul anului, însă este de aşteptat să se încadreze în intervalul ţintei de inflaţie al BNR.

Mihail Ion, preşedintele CFA România

Evoluţia economiei europene ar putea avea o contribuţie mai puternică decât în 2013 la creşterea economiilor din Europa Centrală şi de Est, pe seama unei cereri de export mai mari. De asemenea, este de aşteptat ca şi cererea internă să susţină o creştere mult mai solidă în regiune comparativ cu anul trecut.

Din punct de vedere macroeconomic, în România stabilitatea macro se va îmbunătăţi în 2014, consolidarea fiscală va continua, deficitul de cont curent va rămâne redus, datoria publică se va stabiliza. De asemenea, creşterea economică, deşi situată încă la un nivel insuficient pentru a permite o convergenţă vizibilă cu ţările europene sau pentru nivelul de trai al populaţiei, poate fi puţin mai ridicată decât în 2013 (dacă excludem impactul agriculturii) şi în linie cu nivelurile care se vor înregistra în celelalte ţări ale Europei Centrale şi de Est.

Dacă reforma finanţelor publice şi restructurarea finanţelor publice vor continua, România ar putea primi calificativul de „investment grade“ şi de la S&P în 2014. O astfel de notare ar putea avea efect pozitiv asupra activelor financiare româneşti (acţiuni, obligaţiuni) şi, de asemenea, un impact pozitiv pe termen mediu asupra investiţiilor străine directe.

Rămâne prioritară pentru România şi în 2014 absorbţia fondurilor europene, care pot fi un catalizator pentru creştere şi dezvoltare, mai ales în contextul unei disponibilităţi mai reduse a capitalurilor către ţările emergente. De asemenea, date fiind cele două runde de alegeri din acest an, europarlamentare şi prezidenţiale, potenţiale escaladări ale tensiunilor între participanţii la viaţa politică ar putea avea un oarecare impact negativ asupra economiei.

Dobânda de politică monetară va mai putea fi coborâtă de la nivelul actual, iar dobânzile interbancare se vor putea situa persistent sub acest nivel ca urmare a lichidităţii generoase din piaţă, susţinută de reducerile ratei rezervelor minime obligatorii operate de banca centrală. Efectul consecutiv va fi obţinerea unor condiţii de creditare mai avantajoase şi o remunerare mai slabă a deponenţilor. De asemenea, leul va fi susţinut mai puţin decât anul trecut de ratele dobânzilor şi investiţiile străine de portofoliu (achiziţii de obligaţiuni de stat), în consecinţă cursul mediu leu-euro ar putea fi mai ridicat cu câteva procente comparativ cu anul trecut. Riscurile pentru o deviaţie de la un asftel de scenariu ar putea fi date de potenţiale tensiuni politice interne, o rată a inflaţiei mai ridicată ca urmare a unei producţii agricole slabe sau o agravare a apetitului la risc la nivel internaţional.

Adrian Codîrlaşu, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România

PIB: +2,8%.

Inflatie: 2,7%

Cursul de schimb leu/euro: 4,40.

Deficitul de cont curent: – 1% din PIB.

Deficitul bugetar: – 2,8% din PIB.

Dobânda-cheie: 3,5%.

Economia românească va fi pozitiv influenţată de reluarea creşterii economice în Uniunea Europeană (principalul partener economic) şi de majorarea gradului de absorbţie a fondurilor europene. Un impuls pozitiv, în special în ceea ce priveşte investiţiile străine (atât directe, cât şi de portofoliu), poate veni din îmbunătăţirea ratingului României în categoria recomandată investiţiilor de către agenţia de rating Standard and Poor’s.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 04.02.2014