Numerarul în circulaţie s-a apropiat la sfârşitul lunii decembrie 2013 de un vârf record de 35 mld. lei, fiind în creştere cu 10,5% faţă de nivelul din urmă cu un an, potrivit datelor BNR. Volumele de cash de pe piaţă au fost astfel cu aproape 40% mai mari decât la începutul crizei. Creşterea numerarului în ultimii ani a oglindit fidel evoluţiile din economie: în 2012, când produsul intern brut a urcat cu 2,3% numerarul de pe piaţă a urcat cu aproape 4 mld. lei, iar anul trecut când potrivit datelor preliminare PIB a avansat cu 3,5%, numerarul a crescut cu circa 3,3 mld. lei. Guvernul Ponta tocmai se pregătea să dea o lovitură grea cash-ului, intenţionând să interzică plata în numerar la achiziţiile de terenuri, case şi maşini indiferent de valoare, atât pentru persoane fizice, cât şi pentru firme. Dar ca în cazul altor idei „revoluţionare”, executivul şi-a pierdut brusc elanul, proiectul de ordonanţă de urgenţă s-a transformat în proiect de lege, iar săptămâna trecută iniţiativa n-a mai fost discutată deloc în şedinţa de guvern sub motivul unor consultări suplimentare cu mediul de afaceri care evident că n-a fost mulţumit de idee având în vedere că numerarul încă este rege în economia românească.

În plus, Ministerul Finanţelor voia ca plăţile în numerar pe care le pot efectua firmele între ele şi către persoane fizice să fie limitate la 2.000 de lei pe zi, de la 10.000 de lei pe zi, respectiv 5.000 de lei pentru un singur furnizor, şi să introducă un plafon de 10.000 de lei pentru astfel de plăţi între persoanele fizice.

Daniel Chiţoiu, care supervizase proiectul de ordonanţă de urgenţă, nu mai este de ieri ministru al finanţelor. În paralel cu plafonarea/interzicerea plăţilor în numerar, Finanţele intenţionau să limiteze comisioanele percepute de bănci comercianţilor pentru procesarea plăţilor cu cardul pentru stimularea utilizării acestui instrument.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 20.02.2014