Teologul Radu Preda susţine că în cazul Iuliei Ionescu avem de a face cu o tânără care îşi caută drumul în viaţă, chiar dacă nu prin modalitatea potrivită, şi că duhovnicul nu este obligat de nicio lege să dezvăluie ce i se mărturiseşte la spovedanie.

Teologul Radu Preda, director-fondator al Institutului Român de Studii Inter-ortodoxe, Inter-confesionale şi Inter-religioase (INTER) din Cluj-Napoca şi blogger Adevărul, a explicat care sunt condiţiile ce trebuie respectate de cineva pentru a deveni călugăr şi care sunt regulile tainei spovedaniei. Teologul a ţinut să sublinieze un lucru: „Nici fata care a plecat de acasă, nici familia sa nu trebuie stigmatizate sau arătate cu degetul pentru ce s-a întâmplat. Un astfel de caz e o excepţie şi ar trebui să îi încurajeze pe părinţi să dialogheze mai mult cu copiii lor decât să îi lase pe aceştia în compania calculatorului sau a telefonului“.

Duhovnicul şi secretul mărturisit Radu Preda spune că nu există nicio lege a statului român care să-l oblige pe duhovnic să spună autorităţilor că un creştin are gânduri de sinucidere ori de crimă deoarece spovedania este un secret pe acel preotul îl păstrează datorită canoanelor bisericeşti. Oricum, preotul îl sfătuieşte pe acel om să nu îşi ducă la bun sfârşit gândurile rele şi încearcă, discutând, să îl convingă să nu comite ilegalităţi. „Părintele/duhovnicul nu poate să joace rol de poliţist.

Toţi suntem egali în faţa legii, iar în cazul unei anchete penale, într-o infracţiune, duhovnicul ar putea fi acuzat de complicitate prin omisiune la denunţ dacă se stabileşte că evenimentul putea fi evitat în cazul în care preotul îl denunţa pe credincios. Însă aceasta este o excepţie, lucrurile diferă de la caz la caz“, susţine teologul clujean. Taina spovedaniei ţine de secretul profesional. Radu Preda spune că sensul acestui secret constă în faptul că păcatele sunt acele „rele“ din viaţa credinciosului de care el scapă prin spovedanie. Cât priveşte canoanele bisericeşti în cazul tinerei plecate de acasă care dorea să se călugărească sunt clare: nu se poate intra la mănăstire sub vârsta de 18 ani şi nu se poate ajunge călugăr dacă se parcurg anumite etape de pregătire sufletească, care pot dura şi ani de zile. „Pentru a fi călugăr trebuie parcursă o etapă de pregătire care înseamnă şi o perioadă foarte lungă de timp. Uneori şi 10 ani.

Etapă de pregătire, adică rugă şi meditaţie, şi nu colhoz“, afirmă Radu Preda. Rolul părintelui spiritual Acesta susţine că duhovnicul e „un părinte spiritual cu care dialoghezi, e cel care te ajută să-ţi păstrezi echilibrul, să te dezvolţi personal“ şi să nu te abaţi de la calea cea dreaptă, şi nu „un coş de gunoi unde te descarci emoţional“. „Un bun duhovnic te învaţă nu cum să renunţi la libertate, ci cum să o foloseşti în cunoştinţă de cauză. Arta duhovniciei e arta libertăţii în Hristos. Asta nu exclude abuzul, din păcate, printre duhovnici sunt şi cei care joacă rolul de Dumnezeu în viaţa altora“, este de părere Radu Preda.

Părerea sa despre caz Despre cazul Iuliei Ionescu, Radu Preda spune că e unul tipic de „căutare a drumului“ în viaţă, chiar dacă modalitate de căutare nu a fost una potrivită. „Trăim într-o societate unde tinerii îşi caută drumul, chiar dacă nu fac asta prin modalităţile potrivite. De aceea, insist pe ideea să nu stigmatizăm tinerii care îşi caută drumul. Mai bine să-ţi cauţi pacea la mănăstire decât la birt. Mar bine să-l cauţi pe Dumnezeu decât pe negustorul de droguri!“, afirmă teologul. Mai zice că situaţia tinerei fete l-a speriat când s-a gândit la tot ce s-ar fi putut întâmpla, eleva fiind foarte frumoasă, şi s-a simţit uşurat că totul s-a terminat cu bine şi Iulia Ionescu a ajuns acasă nevătămată. „Ca viitor tată, uitându-mă la televizor şi văzând această minunăţie de fată, m-am speriat. Multe lucru s-ar fi putut întâmpla. Mă bucur că totul s-a terminat cu bine“, zice Radu Preda.

Florina Pop, Sursa: Adevarul