Pe fondul valului de xenofibie la adresa românilor, care sunt confundaţi din ignoranţă sau reacredinţă cu minoritatea ţigănească, atitudinile ostile ţării noastre s-au accentuat în Occident, în ajunul alegerilor europarlamentare, programate pentru primăvara acestui an. Din această cauză, Viviane Reding, comisarul european pentru justiție, a ţinut să menţioneze marţi că “temenul ‘rom’ nu înseamnă România”.

Reading, care îndeplineşte şi funcţia de vicepreședinte al Comisiei Europene, a răspuns unei intervenții a primarului comunei constănțene Cumpăna, Mariana Gâju, președinte al Asociației Comunelor din România, care a arătat că această localitate este una eterogenă, fiind compusă în cea mai mare parte din români alături de care locuiesc turci, tătari și ţigani.

Conform Agerpres, primarul român a arătat că țara noastră nu trebuie să devină o țintă a Uniunii Europene din acest punct de vedere, fiind necesară respectarea principiului liberei circulații pentru toți cetățenii europeni pentru a putea munci și depăși criza economică prezentă în toată Uniunea Europeană. Edilul a subliniat că numele de ‘rom’ nu vine de la români și că ţiganii există atât în România, cât și în celelalte state europene.
“Da, aveți dreptate, prieteni români, rom nu înseamnă România, nu vine de la România. Avem 12 milioane de romi, dintre care marea majoritate trăiesc în sărăcie cruntă în multe state membre (…) Avem cu toții răspundere”, a subliniat comisarul european.

În context, comisarul european a mai anunțat că în data de 4 aprilie 2014 va avea loc, la Bruxelles, al treilea “Summit pentru populația romă”, la care vor fi prezenți miniștri din statele membre, reprezentanți ai asociațiilor ţigăneşti şi reprezentanți ai Comitetului Regiunilor.

Publicaţia Epoch Times a reamintit că pe 9 decembrie 2013, toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene s-au angajat să pună în aplicare un set de recomandări propuse de Comisia Europeană pentru a intensifica integrarea economică şi socială a comunităţilor ţigăneşti. Liderii UE au stabilit obiective comune pentru integrarea acestei minorităţi în cadrul UE pentru strategiile naţionale de integrare, şi anume: accesul la educaţie, la locuri de muncă, la servicii de sănătate şi la locuinţe, de multe ori prin discriminare pozitivă faţă de populaţiile majoritare. Pentru realizarea acţiunilor vizate, în recomandare, statelor membre li s-a cerut să aloce pentru integrarea ţiganilor nu numai fonduri ale UE, ci şi fonduri naţionale şi din sectorul terţiar.

Comisia Europeană a solicitat statelor membre UE să se implice activ în integrarea ţiganilor, să creeze strategii naţionale, să aloce resurse şi europene şi naţionale adecvate pentru proiecte specifice vizând integrarea. României, Bulgariei, Republicii Cehe, Ungariei şi Slovaciei li s-au făcut recomandări specifice cu privire la aspecte legate de ţigani, cerându-se să pună accentul pe integrarea ţiganilor în strategiile lor naţionale de dezvoltare pe termen mediu şi lung.
În realitate cea mai numeroasă minoritate etnică din ţara noastră, ţiganii au ieşit la recensământul din 2011 doar 621.600 persoane, adică 3,3 la sută din populaţia stabilă a României, faţă de 535.000 câți au fost numărați în 2002. Cifra este clar falsă, estimările neoficiale indicând cel puţin 1,5 sau chiar 3 milioane, la care se pot adăuga alte câteva sute de mii de persoane care provin din familii mixte. Deasemenea, în ultimii 10 ani ţiganii au fost singura etnie care a înregistrat o creştere demografică, comparativ cu românii şi restul naţiunilor conlocuitoare. Potrivit lui Dorin Cioabă, autoproclamatul “rege internaţional al romilor”, în România există 1,4 milioane de ţigani cu drept de vot şi posesori de acte de identitate valabile.

Sursa: FrontPress.ro